{"id":10914,"date":"2012-06-27T12:27:37","date_gmt":"2012-06-27T12:27:37","guid":{"rendered":"http:\/\/seomarketer.agency\/?p=10914"},"modified":"2021-09-28T16:28:00","modified_gmt":"2021-09-28T13:28:00","slug":"invata-sa-citesti-eticheta-furajelor-vivabio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/agroland.ro\/c\/invata-sa-citesti-eticheta-furajelor-vivabio\/","title":{"rendered":"\u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 cite\u015fti eticheta furajelor VivaBio"},"content":{"rendered":"

Furajele sau alimentele constituie resursa prin care organismul uman sau animal \u00ee\u015fi asigur\u0103 aportul de elemente necesare cre\u015fterii, dezvolt\u0103rii \u015fi men\u0163inerii vie\u0163ii. Tot ceea ce tr\u0103ie\u015fte trebuie s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege mai bine producerea de furaje vom face o prezentare de la mare la mic, focaliz\u00e2ndu-ne \u00een final pe c\u00e2teva elemente ale furajelor sau alimentelor.<\/p>\n

Furajele sau alimentele complete sunt formate din trei ingrediente majore, respectiv glucide (zaharuri), lipide (gr\u0103simi) \u015fi proteine. Acestea constituie materia prim\u0103 din care sunt alc\u0103tuite \u015fi corpurile vii. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 la toate acestea se adaug\u0103 ap\u0103, at\u00e2t ca aliment, c\u00e2t \u015fi ca un constituent major al corpurilor vii, al\u0103turi de vitamine \u015fi minerale.<\/p>\n

Unul dintre cele trei ingrediente majore amintite sunt proteinele care la r\u00e2ndul lor sunt formate din aminoacizi. Toate proteinele, hormonii, anticorpii \u015fi altele structuri din organism sunt alc\u0103tuite din aminoacizi. Aminoacizii sunt precum c\u0103r\u0103mizile. Dac\u0103 am compara un organism cu un ora\u015f, am putea spune c\u0103 \u00een acel ora\u015f (organismul) exist\u0103 cl\u0103diri cu mai multe func\u0163ii, a\u015fa cum \u00eentr-un organism exist\u0103 organe \u015fi sisteme cu func\u0163ii diverse. Cl\u0103dirile ora\u015fului sunt construite din diverse materiale, a\u015fa cum p\u0103r\u0163ile organismului sunt construite din diverse materiale. Merg\u00e2nd mai departe cu compara\u0163ia, admitem c\u0103 materialele pentru zid\u0103rie sunt proteinele, iar dintre proteine aminoacizii pot fi considera\u0163i c\u0103r\u0103mizile organismului.<\/p>\n

\u015ei acum trebuie s\u0103 mai spunem c\u0103 aceste c\u0103r\u0103mizi \u2013 aminoacizii – sunt 20 la num\u0103r \u015fi se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii, respectiv esen\u0163iali \u015fi neesen\u0163iali.<\/p>\n

\"VivaBio-furaje-compressor\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Toate proteinele con\u0163in aceia\u015fi 20 de aminoacizi, dar \u00een diferite combina\u0163ii. Apare o specifica\u0163ie important\u0103 \u015fi anume c\u0103, dintre cei 20 de aminoacizi, 8 trebuie furniza\u0163i prin alimenta\u0163ie, ceilal\u0163i 12 put\u00e2nd fi produ\u015fi de organism chiar dac\u0103 ei nu au fost prezen\u0163i \u00een alimenta\u0163ie.<\/p>\n

Cei 8 aminoacizi care nu pot fi sintetiza\u0163i se numesc \u201eesen\u0163iali\u201d sau \u201eindispensabili\u201d. Termenul de \u201cesen\u0163ial\u201d se aplic\u0103 \u00een nutri\u0163ie pentru orice component nutritiv care nu poate fi produs \u00een organism, care, \u00een consecin\u0163\u0103, nu trebuie s\u0103 lipseasc\u0103 din alimenta\u0163ie. Termenul se refer\u0103 nu doar la aminoacizi, dar \u015fi la al\u0163i nutrien\u0163i: gr\u0103simi (omega 3, omega 6), vitamine.<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t aminoacizii sunt, ca func\u0163ie principal\u0103, componente ale proteinelor, lipsa aminoacizilor esen\u0163iali \u00eempiedic\u0103 construirea proteinelor \u00een organism. Aminoacizii nu se stocheaz\u0103 \u00een organism, precum gr\u0103simile de exemplu, \u015fi de aceea ei trebuie adu\u015fi zilnic prin alimenta\u0163ie.<\/p>\n

Numele celor 8 aminoacizi esen\u0163iali sunt: Izoleucina (Ile), Leucina (Le), Lizina (Lys), Metionina (Met), Fenilalanina (Phe), Treonina (Thr), Triptofanul (Trp) \u015fi Valina (Val).<\/p>\n

Acestora li se adaug\u0103 2 aminoacizi semiesen\u0163iali, dar care figureaz\u0103 adesea al\u0103turi de aminoacizii esen\u0163iali \u00een terminologia oficial\u0103: cisteina (Cis) \u015fi tirozina (Tyr), f\u0103c\u00e2nd ca lista aminoacizilor esen\u0163iali s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi combina\u0163ii (Met +Cys).<\/p>\n

La ora actual\u0103, sursele majore de aminoacizi esen\u0163iali pentru organismul animal sunt produsele vegetale, respectiv soia, floarea soarelui, lucerna, cerealele (orz, gr\u00e2u, porumb). Acestea sunt materiile prime din care sunt fabricate produsele VivaBio.<\/p>\n

Vom lua dou\u0103 exemple de aminoacizi esen\u0163iali, care au rol benefic \u00een organism:<\/p>\n

Lizina \u2013 are rol important \u00een absorb\u0163ia calciului, formarea musculaturii, recuperarea organismului dup\u0103 afec\u0163iuni chirurgicale sau accidente, \u00een producerea hormonilor, enzimelor \u015fi anticorpilor, toate esen\u0163iale pentru organism. Lizina intr\u0103 \u00een componen\u0163a triptofanului \u015fi metioninei, al\u0163i doi aminoacizi esen\u0163iali. Insuficien\u0163a de lizin\u0103 \u00een hran\u0103 are drept consecin\u0163\u0103 dereglarea circula\u0163iei sanguine, mic\u015forarea num\u0103rului de eritrocite \u00een s\u00e2nge \u015fi a con\u0163inutului de hemoglobin\u0103, provoac\u0103 oboseala mu\u015fchilor, deregl\u0103ri \u00een calcificarea oaselor, cefalee, vertijuri, grea\u0163\u0103, vom\u0103, anemie.<\/p>\n

Metionina – normalizeaz\u0103 metabolismul gr\u0103similor \u015fi al fosfolipidelor \u00een ficat \u015fi se recomand\u0103 \u00een profilaxia \u015fi tratarea aterosclerozei. Metionina este necesar\u0103 pentru buna func\u0163ionare a glandelor suprarenale \u015fi pentru sinteza adrenalinei – hormon important pentru organism. Metionina este unul dintre cei mai importan\u0163i, dac\u0103 nu chiar cel mai important aminoacid pentru organism.<\/p>\n

TOATE furajele destinate animalelor trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 astfel de elemente. Acestea nu sunt nicidecum d\u0103un\u0103toare. Ele provin \u00een cazul furajelor VivaBio, a\u015fa cum am spus din vegetale, mai ales din soia, floarea-soarelui, lucerna, cereale.<\/p>\n

Dac\u0103, prin absurd, am elimina aminoacizii esen\u0163iali din ra\u0163ie am produce cu adev\u0103rat deregl\u0103ri d\u0103un\u0103toare pentru organism.<\/p>\n

\"eticheta-vivabio-compressor\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Furajele VivaBio nu con\u0163in hormoni sau alte substan\u0163e interzise \u00een alimenta\u0163ie. Nu con\u0163in nici alte \u201cchimicale\u201d d\u0103un\u0103toare pentru organism, iar compozi\u0163ia produselor este corelat\u0103 cu necesarul nutritiv natural, specific al fiec\u0103rei categorii de animale c\u0103reia i se adreseaz\u0103. Faptul c\u0103 exist\u0103 rase specializate pentru ou\u0103, pentru carne sau pentru lapte (\u00een cazul vacilor), impune ca furajarea acestora s\u0103 fie corelat\u0103 cu poten\u0163ialul lor productiv. Cu toate acestea, exista mituri potrivit c\u0103rora cu ajutorul alimenta\u0163iei se pot cre\u015fte g\u0103ini care ar oua deja la dou\u0103 luni sau pui gata de t\u0103iat la o lun\u0103, mituri total neadev\u0103rate \u015fi chiar greu de imaginat.<\/p>\n

Un alt element din compozi\u0163ia furajelor VivaBio, de altfel men\u0163ionat pe etichet\u0103 a\u015fa cum cere legea (\u015fi nu ascuns de public) este OMG, \u00een cazul nostru \u015frotul de soia, care provine \u015fi din soiuri modificate genetic. Acest tip de soia este perfect legal \u015fi conform cu cerin\u0163ele impuse de Comunitatea European\u0103. Trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 soia modificat\u0103 genetic este acel tip de soia la care s-a introdus pe o gen\u0103, un factor de rezisten\u0163a fa\u0163\u0103 de un ierbicid. \u00cen acest fel la un moment dat se aplic\u0103 culturii de soia un (singur) ierbicid, ceea ce face ca buruienile din cultur\u0103 s\u0103 fie total distruse, iar plantele de soia vor cre\u015fte mai bine f\u0103r\u0103 buruieni. \u015ei la soiurile nemodificate genetic se aplic\u0103 ierbicide, dar trebuiesc folosite 3,4,5 tipuri de ierbicide \u015fi de mai multe ori, ceea ce poate l\u0103sa reziduri chimice \u00een boabele de soia. Aceasta este diferen\u0163a esen\u0163ial\u0103 \u00eentre soia modificat\u0103 genetic \u015fi celelalte soiuri. Nu exist\u0103 nicio dovad\u0103 (studii) c\u0103 modificarea genetic\u0103 indus\u0103 la soia ar afecta \u00een vreun fel animalele sau oamenii care consum\u0103 astfel de soia.<\/p>\n

Furajele VivaBio nu au fost niciodat\u0103 prezentate ca fiind bio \u00een accep\u0163iunea actual\u0103 a legisla\u0163iei referitoare la produsele \u201cbio\u201d, respectiv cele catalogate \u015fi etichetate \u00een Rom\u00e2nia \u201cecologice\u201d (produse ob\u0163inute f\u0103r\u0103 utilizarea substan\u0163elor chimice – fertilizatori, pesticide – f\u0103r\u0103 interven\u0163ii genetice etc.)<\/p>\n

Trebuie re\u0163inut c\u0103 furajele VivaBio sunt probabil cele mai s\u0103n\u0103toase de pe pia\u0163\u0103, de cea mai bun\u0103 calitate, conforme cu necesarul nutritiv al animalelor \u015fi nu con\u0163in substan\u0163e d\u0103un\u0103toare organismului, precum f\u0103inuri de origine animal\u0103 sau hormoni de cre\u015ftere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Furajele sau alimentele constituie resursa prin care organismul uman sau animal \u00ee\u015fi asigur\u0103 aportul de elemente necesare cre\u015fterii, dezvolt\u0103rii \u015fi men\u0163inerii vie\u0163ii. Tot ceea ce tr\u0103ie\u015fte trebuie s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103. Pentru a \u00een\u0163elege mai bine producerea de furaje vom face o prezentare de la mare la mic, focaliz\u00e2ndu-ne \u00een final pe c\u00e2teva elemente ale furajelor… Continu\u0103 lectura \u00cenva\u0163\u0103 s\u0103 cite\u015fti eticheta furajelor VivaBio<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":10925,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[39,97],"tags":[],"class_list":["post-10914","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-blog","category-informatii","entry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=10914"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10914\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26472,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/10914\/revisions\/26472"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=10914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=10914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=10914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}