{"id":32781,"date":"2022-12-11T14:40:15","date_gmt":"2022-12-11T12:40:15","guid":{"rendered":"https:\/\/agroland.ro\/c\/?p=32781"},"modified":"2024-11-06T16:07:30","modified_gmt":"2024-11-06T14:07:30","slug":"cum-se-infiinteaza-o-cultura-de-vita-de-vie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/agroland.ro\/c\/cum-se-infiinteaza-o-cultura-de-vita-de-vie\/","title":{"rendered":"Cum se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o cultur\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie?"},"content":{"rendered":"\n

\u00cenfiin\u021barea unei culturi de vi\u021b\u0103 de vie este u\u0219or de realizat dac\u0103 se \u021bine cont de c\u00e2teva reguli de baz\u0103. Regulile sunt acelea\u0219i, fie c\u0103 este vorba despre \u00eenfiin\u021barea unei planta\u021bii de mari dimensiuni sau una pentru o gospod\u0103rie de mici dimensiuni. Se va \u021bine cont de factorii de mediu, vegeta\u021bie \u0219i principalele lucr\u0103ri de \u00eengrijire. Urmeaz\u0103 sfaturile noastre pentru \u00eenfiin\u021barea unei culturi. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n
? Soiuri de vi\u021b\u0103 de vie<\/a><\/td>? Unde plant\u0103m vi\u021ba de vie<\/a><\/td>?\u00cengrijirea solului din vie<\/a><\/td>?Structura vi\u021bei de vie<\/a><\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

S\u0103 cultivi vi\u021b\u0103 de vie \u00een gospod\u0103rie nu este mai greu dec\u00e2t s\u0103 plantezi pomi fructiferi sau arbu\u0219ti fructiferi. Dac\u0103 v\u0103 dori\u021bi o toamn\u0103 parfumat\u0103 de aroma strugurilor dulci \u0219i aroma\u021bi sau un pahar de must din propria planta\u021bie, atunci \u021bine\u021bi cont de c\u00e2teva reguli de baz\u0103 pentru \u00eenfiin\u021barea unei culturi \u00een propria gr\u0103din\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Cum alegi soiurile de vi\u021b\u0103 de vie pentru plantare <\/h2>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia peste 70% din soiurile de vi\u021b\u0103 de vie cultivate sunt cele pentru vin<\/a>, 25% din soiurile cultivate sunt pentru ob\u021binerea strugurilor pentru mas\u0103 \u0219i doar 4% sunt soiuri cultivate pentru ob\u021binerea stafidelor sau conserv\u0103rii. \u00cen cazul \u00een care spa\u021biul disponibil \u00een gr\u0103din\u0103 este mic, pot fi planta\u021bi \u0219i doar c\u00e2\u021biva buta\u0219i, din soiuri de vi\u021b\u0103 de vie pentru mas\u0103<\/a>. \u00cen acest caz se recomand\u0103 alegerea mai multor soiuri, oferind posibilitatea combin\u0103rii gusturilor \u0219i culorilor. <\/p>\n\n\n\n

Strugurii de mas\u0103 pot fi ale\u0219i \u0219i cu timp de coacere diferit, astfel ave\u021bi struguri proaspe\u021bi de la sf\u00e2r\u0219itul lui august p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie. Ceasla sau Chasselas, ca \u0219i Cardinalul, se coc devreme, \u00een luna august, chiar \u00eenainta \u00eenceperii \u0219colii, iar copiii se pot bucura de gustul dulce al strugurilor din gr\u0103dina bunicilor.Strugurii f\u0103r\u0103 s\u00e2mburi, cum este soiul Otilia<\/a>, sunt perfec\u021bi \u0219i pentru consumul proasp\u0103t, dar \u0219i pentru conservare. Se folosesc la compoturi, sucuri \u0219i pentru a fii transforma\u021bi \u00een stafide, datorit\u0103 faptului c\u0103 le lipsesc s\u00e2mburii.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o zon\u0103 muntoas\u0103, unde iernile sunt mai grele, iar perioada de vegeta\u021bie implicit mai scurt\u0103, se recomand\u0103 alegerea soiurilor care se coc mai devreme \u0219i sunt rezistente la iarn\u0103, cum ar fi Cardaca, soi de struguri pentru vinul ro\u0219u sec<\/a>. Perioada de coacere a strugurilor depinde de adaptarea la mediu. Timpul de maturare este relativ \u0219i depinde foarte mult de zona de cultur\u0103. Acela\u0219i soi se va recolta mai repede \u00een zonele de c\u00e2mpie, iar la munte recoltarea va avea avea loc cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu. Un exemplu bun este Negru de Dr\u0103g\u0103\u0219ani<\/a>, un hibrid care a fost \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit s\u0103 reziste nu doar la frig, dar \u0219i la man\u0103, f\u0103inare \u0219i putregai – afec\u021biuni specifice zonelor mai reci \u0219i umede.<\/p>\n\n\n\n

Soiurile rezistente de vi\u021b\u0103 de vie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen cultivarea vi\u021bei de vie ca monocultur\u0103, flora \u0219i fauna devin mai s\u0103race, iar biodiversitatea arealului respectiv sunt afectate \u00een timp din cauza tratamentelor aplicate. Folosirea soiurilor rezistente la boli este recomandat\u0103 \u0219i \u00een cazul planta\u021biilor mari c\u00e2t \u0219i \u00een cazul culturilor mici. \u0218i \u00een \u021bara noastr\u0103 s-au creat soiuri noi prin hibridare sexuat\u0103 dirijat\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Soiurile noi, cum ar fi Astra, Blasius, Selena, Brumariu, Radames \u0219i Amurg au rezisten\u021b\u0103 biologic\u0103 boli, d\u0103un\u0103tori dar \u0219i temperaturi sc\u0103zute. Aceste soiuri se preteaz\u0103 \u0219i pentru micile exploata\u021bii viticole din gospod\u0103rii. \u0218i produc\u021bia acestor soiuri este bun\u0103, cu peste 15 t\/ha. Soiurile de struguri rezistente la agen\u021bii patogeni nu resping complet bolile \u0219i d\u0103un\u0103torii. \u00cen cazul unui atac masiv cultura nu scap\u0103 neafectat\u0103, dar este \u00eentr-adev\u0103r mai rezistent<\/p>\n\n\n\n

Alegerea locului pentru plantarea vi\u021bei de vie <\/h2>\n\n\n\n

La alegerea locului de plantare al vi\u021bei de vie trebuie s\u0103 \u021bine\u021bi cont de faptul c\u0103 buta\u0219ul vi\u021bei de vie va trebui s\u0103 fie mereu la umbr\u0103, iar frunzele s\u0103 beneficieze de c\u00e2t mai mult soare. Terenul pe care se va planta trebuie s\u0103 fie expus la soare, dar \u0219i protejat de v\u00e2nt. La baza vi\u021bei de vie poate fi planta o cultur\u0103 intercalat\u0103 care s\u0103 ofere umbrire piciorului vi\u021bei de vie. <\/p>\n\n\n\n

Fiecare plant\u0103 \u00een parte are nevoie de spa\u021biu propriu de cre\u0219tere, indiferent c\u0103 vi\u021ba de vie este cultivat\u0103 pentru vin, c\u00e2\u021biva buta\u0219i pentru mas\u0103 sau este vi\u021b\u0103 de vie decorativ\u0103, pentru pergol\u0103. Plantarea fiec\u0103rui buta\u0219i se va face la distan\u021b\u0103 de 2-3 m. Avem pentru tine absolut toate detaliile pentru plantarea propriu-zis\u0103 a vi\u021bei de vie<\/a>.<\/p>\n\n\n\n

?Recomand\u0103m doar plantarea vi\u021belor de vie altoite<\/strong><\/a>
Vi\u021ba de vie cu r\u0103d\u0103cin\u0103 proprie este foarte sensibil\u0103 la filoxer\u0103. Din acela\u0219i motiv nu se recomand\u0103 nici \u00eenmul\u021birea plantelor prin but\u0103\u0219ire, care \u00eenc\u0103 se practic\u0103 \u00een gospod\u0103riile din \u021bara noastr\u0103.  <\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

Terenul pe care se formeaz\u0103 planta\u021bia se preg\u0103te\u0219te din toamna precedent\u0103, prin sem\u0103narea plantelor care pot fi utilizate ca \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte verzi. Plantele sem\u0103nate au \u0219i rolul de a aerisii solul, dar \u00eendeplinesc \u0219i rolul aportului de substan\u021be nutritive. <\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 terenul ales pentru plantare este \u00een\u021belenit, preg\u0103tirile vor \u00eencepe tot din toamna precedent\u0103 cu cosirea zonei \u00eenierbate, s\u0103parea \u0219i af\u00e2narea solului. Terenul va fi ulterior \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit prin ad\u0103ugarea unui strat de compost semidescompus sau de gunoi de grajd. <\/p>\n\n\n\n

Men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii solului este esen\u021bial\u0103<\/h2>\n\n\n\n

\u00cenainte de plantare ar trebui determinat\u0103 calitatea solului. Primul strat al terenului de plantare, care are aproximativ 20 cm \u00een ad\u00e2ncime. Acesta trebuie \u00eembog\u0103\u021bit cu substan\u021be organice care vor ajuta solurile u\u0219oare s\u0103 re\u021bin\u0103 mai u\u0219or apa \u0219i substan\u021bele nutritive. Pentru solurile grele af\u00e2narea asigur\u0103 aerisirea bun\u0103 a solului, se evit\u0103 astfel acumularea apei \u0219i se favorizeaz\u0103 asimilarea substan\u021belor nutritive. <\/p>\n\n\n\n

? Cum se stabile\u0219te cel mai u\u0219or calitatea solului?<\/strong>
Cere ajutorul sediilor jude\u021bene ICPA<\/a> care pot da detalii despre laboratoarele de cercetare din zon\u0103, specializate \u00een analiza solului. Proba de sol se ia pe vertical\u0103, de la o ad\u00e2ncime de 50 cm. Analizele determin\u0103 con\u021binutul \u00een azot, fosfor, potasiu, magneziu, nivelul de humus \u0219i valoare pH-ului.<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

Cel mai bun sol pentru cultura vi\u021bei de vie este solul lutos, format din particule fine \u0219i stratul ad\u00e2nc mai fertil. Pe termen lung este foarte favorabil plantei. Solul nisipos permite r\u0103d\u0103cinilor s\u0103 se extind\u0103 mai u\u0219or, nu permite b\u0103ltirea apei, sunt aerisite. Dar, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 pierd u\u0219or apa \u0219i substan\u021bele nutritive. Solul argilos este dezavantajos pentru vi\u021ba de vie pentru c\u0103 \u00een acest tip de sol r\u0103d\u0103cinile de dezvolt\u0103 foarte greu. Cel mai u\u0219or \u0219i natural mod de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a solului este folosirea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor organice \u0219i a compostului<\/a>. <\/p>\n\n\n\n

Solul hr\u0103nitor pentru vi\u021ba de vie este bogat \u00een:<\/p>\n\n\n\n