![\"\"](\"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-content\/uploads\/2024\/03\/WhatsApp-Image-2024-03-26-at-09.35.45.jpeg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\nDe cele mai multe ori igiena \u0219i dezinsec\u021bia sunt cele mai bune metode de preven\u021bie. Imunitatea bobocilor de ra\u021b\u0103 este protejat\u0103 dac\u0103 se respect\u0103 recomand\u0103rile de furajare, care asigur\u0103 cre\u0219terea optim\u0103. Furajele trebuie s\u0103 fie bogate \u00een proteine, de bun\u0103 calitate \u0219i, neap\u0103rat, nealterate. Insectele \u0219i roz\u0103toarele pot fi un mijloc de transmitere a bolilor, dar \u0219i contactul cu p\u0103s\u0103rile s\u0103lbatice. <\/p>\n\n\n\n
Cele mai periculoase boli ale ra\u021belor:<\/strong><\/p>\n\n\n Hepatita<\/a> Hepatita este o boal\u0103 infec\u021bioas\u0103 acut\u0103 care afecteaz\u0103 puii de ra\u021b\u0103. Apare \u00een principal la r\u0103\u021bu\u0219tele tinere, care au 1-28 de zile. Boala are mortalitate ridicat\u0103, de p\u00e2n\u0103 la 95%, \u0219i se asociaz\u0103 cu leziuni hepatice caracteristice. Diagnosticul se face prin izolare viral\u0103 sau test PCR. Perioada de incuba\u021bie pentru virusul hepatitei A este de 18-48 de ore. Bobocii de ra\u021b\u0103 afecta\u021bi devin letargici, \u00ee\u0219i pierd echilibrul, v\u00e2slesc spasmodic \u0219i mor \u00een c\u00e2teva minute, de obicei cu spasme. \u0218i ra\u021bele adulte pot fi infectate, dar semnele clinice ale bolii nu au fost observate la ra\u021bele mai mici de 7 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Practic, toate decesele apar la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la debutul semnelor clinice. Primul semn clinic este diareea sever\u0103.<\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Hepatita la ra\u021be nu are tratament specific. Prevenirea \u0219i controlul se bazeaz\u0103 pe biosecuritate strict\u0103 \u0219i implementarea protocoalelor de vaccinare recomandate de veterinar. Se recomand\u0103 izolarea strict\u0103 a bobocilor, \u00een special \u00een primele 5 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de via\u021b\u0103. Trebuie evitat contactul mai ales cu p\u0103s\u0103rile de ap\u0103 s\u0103lbatice. \u0218obolanii sunt de asemenea purt\u0103torii virusului. <\/p>\n\n\n\n Imunizarea ra\u021belor de reproduc\u021bie se face cu vaccinuri modificate cu virusuri vii, care asigur\u0103 imunitate parenteral\u0103, care previne eficient pierderile mari la r\u0103\u021bu\u021bele tinere. Vaccinul DHAV-1 este administrat ra\u021belor de reproduc\u021bie la 16, 20 \u0219i 24 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i dup\u0103 aceea la fiecare 12 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pe parcursul perioadei de ouat. Trei imuniz\u0103ri sunt recomandate pentru protec\u021bia pasiv\u0103 a bobocilor de ra\u021b\u0103. A fost lansat pe pia\u021b\u0103 \u0219i vaccinul DHAV-1 inactiv, care se aplic\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 doz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Enterita viral\u0103 a ra\u021bei este o boal\u0103 contagioas\u0103 \u0219i extrem de letal\u0103, care atac\u0103 \u0219i bobocii \u0219i ra\u021bele adulte. Simptomele sunt letargia, diaree de culoare galben verzui \u0219i pene ciufulite. Semnele acestei boli sunt pete care apar pe c\u0103ptu\u0219eala mucoas\u0103 a esofagului \u0219i a intestinelor. Leziunile includ hemoragii generalizate \u0219i necroza mucoasei gastrointestinale \u0219i a ficatului.<\/p>\n\n\n\n Este caracterizat\u0103 prin moarte subit\u0103, \u00een special \u00een r\u00e2ndul ra\u021belor mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Virusul care provoac\u0103 enterita viral\u0103 de ra\u021b\u0103 se transmite \u00een principal prin contact direct de la ra\u021bele infectate sau prin contact indirect cu un mediu contaminat, cum ar fi apa. Perioada de incuba\u021bie este de 3-7 zile. Rata mortalit\u0103\u021bii variaz\u0103 \u0219i poate fi de 5%\u2013100%. <\/p>\n\n\n\n P\u0103s\u0103rile bolnave nu pot sta \u00een picioare \u0219i prezint\u0103 semne de sl\u0103biciune \u0219i depresie, \u00eenso\u021bite de fotofobie, lipsa poftei de m\u00e2ncare, sete extrem\u0103, sc\u0103dere, ataxie, scurgeri nazale, orificii murdare \u0219i diaree apoas\u0103 sau s\u00e2ngeroas\u0103. Ra\u021bele adulte pot muri f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere pierderi de greutate, dar bobocii prezint\u0103 frecvent deshidratare \u0219i sc\u0103dere \u00een greutate, precum \u0219i ciocuri albastre \u0219i orificii p\u0103tate de s\u00e2nge. <\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Prevenirea enteritei include biosecuritatea \u0219i evitarea contactului cu p\u0103s\u0103rile s\u0103lbatice. \u00cen Europa se folosesc vaccinuri cu virus atenuat pentru a imuniza ra\u021bele \u0219i bobocii. Administrarea parenteral\u0103, intranazal\u0103 sau oral\u0103 a \u021besuturilor infectate poate opri infec\u021bia experimental\u0103. P\u0103s\u0103rile recuperate devin purt\u0103tori infecta\u021bi latent \u0219i pot elimina virusul periodic.<\/p>\n\n\n\n \u00cemboln\u0103virea cu Salmonella are urm\u0103toarele simptome: depresia, ochii \u00eenchi\u0219i, \u0219chiop\u0103tura, pene ciufulite etc. Se transmite prin ou, provoac\u0103 diaree la pui \u0219i la p\u0103s\u0103rile de curte tinere. Infestarea cu Salmonella are ca rezultat mortalitatea ridicat\u0103. P\u0103s\u0103rile adulte sunt purt\u0103toare asimptomatice. Simptomele bolii se aseam\u0103n\u0103 cu tifosul aviar. Semnele clinice sunt rar observate la p\u0103s\u0103rile infectate, majoritatea infec\u021biilor cu Salmonella sunt asimptomatice la p\u0103s\u0103rile de curte.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Prevenire \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Prevenirea se realizeaz\u0103 prin achizi\u021bionarea de p\u0103s\u0103ri din surs\u0103 sigur\u0103 de reproduc\u021bie, neap\u0103rat certificat\u0103. Agroland comercializeaz\u0103 doar boboci de ra\u021b\u0103 vaccina\u021bi, cu certificate sanitare. Tratamentul \u00eempotriva Salmonella se face cu amoxicilin\u0103. \u00cen general, Salmonella Pullorum \u0219i tifoidul p\u0103s\u0103rilor afecteaz\u0103 mai ales colectivul de p\u0103s\u0103ri, nu neap\u0103rat oamenii. <\/p>\n\n\n\n Aflatoxicoza este o boal\u0103 fungic\u0103, cauzat\u0103 \u00een principal de consumul de cereale cu umiditate ridicat\u0103 care con\u021bin toxine Alfa. Aflatoxinele sunt metaboli\u021bi toxici \u0219i cancerigeni care afecteaz\u0103 p\u0103s\u0103rile de curte, dar \u0219i alte animale. Aflatoxicoza la p\u0103s\u0103rile de curte afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd ficatul, dar poate afecta \u0219i func\u021biile imunologice, digestive \u0219i hematopoietice. <\/p>\n\n\n\n Simptomele aflatoxicozei sunt somnolen\u021ba, cre\u0219tere deprimat\u0103, paloare, cre\u0219terea v\u00e2n\u0103t\u0103ilor \u0219i sc\u0103derea fertilit\u0103\u021bii. Aflatoxicoza afecteaz\u0103 negativ greutatea, alimenta\u021bia, eficienta conversiei furajelor, randamentul proces\u0103rii, produc\u021bia de ou\u0103 \u0219i calitatea cojii de ou, fertilitatea \u0219i eclozarea. La aceast\u0103 boal\u0103 sunt sensibile mai ales r\u0103\u021bu\u0219ele, curcanii \u0219i fazanii. Aflatoxicoza provoac\u0103 sc\u0103derea produc\u021biei, cu posibile rate ridicate de morbiditate \u0219i mortalitate, \u0219i leziuni la nivelul ficatului. <\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Calitatea furajelor este foarte important\u0103, at\u00e2t din punctul de vederea al con\u021binutului, dar \u0219i al calit\u0103\u021bii \u0219i integrit\u0103\u021bii. \u00cen alimenta\u021bie trebuie crescut con\u021binutul de proteine, vitamine \u0219i minerale \u00een propor\u021bie de 1%, \u00een alc\u0103tuirea furajului. Ad\u0103ugarea de violet de gen\u021bian\u0103 \u00een alimenta\u021bie ajut\u0103 la reducerea efectului bolii alfatoxicozei.<\/p>\n\n\n\n Variola are ca simptom cre\u0219terea retardat\u0103 a bobocilor de ra\u021b\u0103. Variola este de dou\u0103 tipuri, uscat\u0103 sau umed\u0103. Variola uscat\u0103 se identific\u0103 prin prezen\u021ba unor negi pe piele, ca ni\u0219te v\u00e2n\u0103t\u0103i, care se vindec\u0103 \u00een dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cen cazul variolei umede, se observ\u0103 leziuni cu cruste \u00een zona capului, \u00een principal pe por\u021biunile f\u0103r\u0103 pene ale p\u0103s\u0103rii. Ocazional poate provoca leziuni la nivelul gurii \u0219i traheei, provoc\u00e2nd moartea prin sufocar. <\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 pas\u0103rea \u00ee\u0219i revine, imunitatea se p\u0103streaz\u0103 pe via\u021b\u0103. Nu toate focarele de variol\u0103 sunt cauzate de virusul variolei aviare, dar pot fi cauzate de tulpini \u00eenrudite. Se poate transmite de la curcan, sau prepeli\u021be. <\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Preven\u021bia variolei la ra\u021be se face \u00een primul r\u00e2nd prin dezinsec\u021bie, pentru a elimina sau diminua popula\u021bia de \u021b\u00e2n\u021bari. Poxvirusul se transmite prin contactul leziunilor infectate cu r\u0103ni deschise \u0219i prin mu\u0219c\u0103turi de insecte, iar controlul insectelor este cheia pentru prevenirea r\u0103sp\u00e2ndirii.<\/p>\n\n\n\n Vaccinarea este disponibil\u0103 \u0219i ar trebui s\u0103 fie administrat\u0103 efectivelor din loca\u021bii cu antecedente de variol\u0103 sau dac\u0103 sunt cazuri de variola la p\u0103s\u0103rile din apropiere. <\/p>\n\n\n\n Riemerella anatipestifer este o boal\u0103 bacterian\u0103 foarte contagioas\u0103, care afecteaz\u0103 \u00een principal bobocii \u0219i ra\u021bele adulte. Poate afecta \u0219i curcanii sau g\u00e2\u0219tele. R\u0103\u021bu\u0219tele afectate, de obicei \u00een v\u00e2rst\u0103 de 1-7 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, au adesea secre\u021bii oculare \u0219i nazale, tuse \u0219i str\u0103nut u\u0219oare, sc\u0103derea \u00een greutate, diareea cu pete de s\u00e2nge, cl\u0103tinarea capului, g\u00e2tul r\u0103sucit \u0219i rata mare a mortalit\u0103\u021bii. \u00cen stadiile terminale ale bolii stau culcate pe spate, v\u00e2slind picioarele.<\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Pentru a vindeca aceast\u0103 boal\u0103 se recomand\u0103 tratament cu antibiotic, enrofloxacin\u0103, penicilin\u0103 \u0219i sulfodiametoxin\u0103-ormetoprim 0,04-0,08%, care se administreaz\u0103 \u00een furaj. Enrofloxacina este foarte eficient\u0103 \u00een prevenirea mor\u021bii atunci c\u00e2nd este administrat\u0103 \u00een apa de b\u0103ut.<\/p>\n\n\n\n Trebuie men\u021binut\u0103 biosecuritatea strict\u0103, cu cur\u0103\u021barea \u0219i dezinfectarea regulat\u0103 a ad\u0103postului \u0219i instala\u021biilor de hran\u0103 \u0219i ap\u0103. Vaccinurile trebuie administrate la r\u0103\u021bu\u0219e, la p\u0103s\u0103rile reproduc\u0103toare din majoritatea fermelor de ra\u021be \u0219i g\u00e2\u0219te.<\/p>\n\n\n\n Colibaciloza este boala infec\u021bioas\u0103 comun\u0103, cauzat\u0103 de E coli. Este una dintre cele mai frecvente \u0219i mai devastatoare boli bacteriene ale p\u0103s\u0103rilor de curte. \u00cen primul r\u00e2nd, boala reduce eclozarea. Se manifest\u0103 inclusiv prin septicemie acut\u0103 fatal\u0103, pericardit\u0103 subacut\u0103, aerosaculit\u0103, salpingit\u0103, peritonit\u0103 \u0219i celulit\u0103. <\/p>\n\n\n\n Preven\u021bie \u0219i tratament<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cur\u0103\u021benia \u00een ad\u0103post, \u00een curte \u0219i a instala\u021biilor de alimentare trebuie s\u0103 se fac\u0103 cu regularitate. Ad\u0103posturile curate \u0219i uscate sunt cea mai bun\u0103 preven\u021bie. Tratamentul colibacilozei cu agen\u021bi antimicrobieni este problematic din cauza rezisten\u021bei multiple la medicamente pe scar\u0103 larg\u0103. Este o boal\u0103 rezistent\u0103 la tetraciclin\u0103 \u0219i streptomicina. Are rezisten\u021b\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103 la dezinfectan\u021bi, inclusiv anumi\u021bi compu\u0219i ai metalelor grele, complic\u00e2nd \u0219i mai mult controlul colibacilozei. Un tratament recomandat adesea este clorotetraciclina 0,04% \u0219i sulfadimetoxin\u0103-ormetoprim 0,04-0,08%, care se administreaz\u0103 \u00een furaje.<\/p>\n\n\n
Enterita viral\u0103 a ra\u021bei<\/a>
Salmonella<\/a>
Aflatoxicoza<\/a>
Variola la ra\u021be<\/a>
Infec\u021bia cu Riemerella anatipestifer<\/a>
Colibaciloza<\/a><\/p>\n\n\nHepatita<\/h2>\n\n\n\n
Enterita viral\u0103 a ra\u021bei<\/h2>\n\n\n\n
Salmonella<\/h2>\n\n\n\n
Aflatoxicoza<\/h2>\n\n\n\n
Variola la ra\u021be<\/h2>\n\n\n\n
Infec\u021bia cu Riemerella anatipestifer<\/h2>\n\n\n\n
Colibaciloza<\/h2>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Substrat-Universal-Agroland-1.png\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n![\"buton](\"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Banner-adrese-magazine-1024x409.png\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"