{"id":46096,"date":"2026-06-09T09:32:44","date_gmt":"2026-06-09T06:32:44","guid":{"rendered":"https:\/\/agroland.ro\/c\/?p=46096"},"modified":"2026-06-09T09:34:05","modified_gmt":"2026-06-09T06:34:05","slug":"de-la-ferma-la-raft-de-ce-producatorul-de-materie-prima-nu-mai-are-multe-sanse","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/agroland.ro\/c\/de-la-ferma-la-raft-de-ce-producatorul-de-materie-prima-nu-mai-are-multe-sanse\/","title":{"rendered":"De la ferm\u0103 la raft: de ce produc\u0103torul de materie prim\u0103 nu mai are multe \u0219anse"},"content":{"rendered":"\n

Hai s\u0103 spunem lucrurilor pe nume. Dac\u0103 \u00een 2026 e\u0219ti fermier care doar produce – cereale, lapte, carne, legume – \u0219i le vinde mai departe ca atare, e\u0219ti cea mai expus\u0103 verig\u0103 din tot lan\u021bul agroalimentar. Nu pentru c\u0103 nu munce\u0219ti destul. Ci pentru c\u0103 modelul \u00een sine s-a rupt.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

De ce materia prim\u0103 pur\u0103 pierde<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cine produce doar materie prim\u0103 \u00eencaseaz\u0103 cel mai mic pre\u021b \u0219i suport\u0103 cel mai mare risc: vremea, bolile, pre\u021bul de burs\u0103 al materiei prime, un singur cump\u0103r\u0103tor care dicteaz\u0103 condi\u021biile. Marja se creeaz\u0103 \u00een aval – la procesare, la brand, la raft – acolo unde fermierul \u201esimplu” nu ajunge niciodat\u0103. El prime\u0219te un rest, dup\u0103 ce to\u021bi ceilal\u021bi \u0219i-au luat partea.<\/p>\n\n\n\n

Estim\u0103rile pentru 2025\u20132026 arat\u0103 c\u0103 peste 45% dintre marile companii agroalimentare din UE planific\u0103 investi\u021bii \u00een opera\u021biuni integrate, iar integrarea vertical\u0103 e proiectat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 eficien\u021ba lan\u021bului cu p\u00e2n\u0103 la 30% global. Cei care controleaz\u0103 lan\u021bul devin tot mai puternici; produc\u0103torul izolat r\u0103m\u00e2ne cu aceea\u0219i marj\u0103 sub\u021bire.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Europa, lan\u021bul se \u00eenchide din ambele capete<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cel mai instructiv lucru e c\u0103 integrarea vertical\u0103 \u00een Europa se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii opuse \u0219i ambele las\u0103 produc\u0103torul de materie prim\u0103 pur\u0103 pe dinafar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De jos \u00een sus: fermierii \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 procesarea \u0219i brandurile.<\/strong> \u00cen iunie 2026, cooperativele Arla (Danemarca) \u0219i DMK (Germania) au fuzionat \u0219i au creat cea mai mare cooperativ\u0103 de lactate din Europa: ~11.200 de fermieri proprietari, zeci de fabrici \u00een \u0219apte \u021b\u0103ri \u0219i venituri de peste 20 de miliarde de euro. Detaliul esen\u021bial: fermierii nu sunt furnizori – sunt proprietarii fabricilor \u0219i ai brandurilor. Printre acestea: Lurpak, Castello, Arla, Milram, Oldenburger \u0219i Humana. Acela\u0219i lapte care ajunge acum v\u00e2ndut ca unt premium sau m\u00e2ncare pentru bebelu\u0219i – iar marja se \u00eentoarce la fermier.<\/p>\n\n\n\n

De sus \u00een jos: retailerul \u00ee\u0219i construie\u0219te \u0219i cump\u0103r\u0103 fabrici.<\/strong> Grupul Schwarz, proprietarul Lidl \u0219i Kaufland, cel mai mare retailer european, cu venituri de ~175 mld euro, a f\u0103cut exact mi\u0219carea invers\u0103. Prin divizia Schwarz Produktion (~6.000 de angaja\u021bi), grupul \u00ee\u0219i fabric\u0103 singur produsele de marc\u0103 proprie: ciocolat\u0103 \u0219i nuci (Solent, una dintre cele mai mari fabrici de ciocolat\u0103 din Europa), p\u00e2ine (Bonback), ap\u0103 \u0219i b\u0103uturi (MEG), \u00eenghe\u021bat\u0103 (Bon Gelati), cafea, paste. Iar \u00een octombrie 2025 a cump\u0103rat grupul G\u00f6bber, produc\u0103tor de gemuri \u0219i miere, \u201eca s\u0103 asigure aprovizionarea cu produse marc\u0103 proprie pentru Lidl \u0219i Kaufland”. Logica declarat\u0103: rezilien\u021b\u0103 \u0219i suveranitate pe lan\u021bul valoric. Cu ~80% m\u0103rci proprii pe raft, Schwarz vrea s\u0103 controleze cine le produce.<\/p>\n\n\n\n

Dou\u0103 strategii opuse, aceea\u0219i concluzie: valoarea se mut\u0103 c\u0103tre cine controleaz\u0103 mai multe verigi. Cine r\u0103m\u00e2ne doar la cap\u0103tul de jos – materia prim\u0103 – e prins \u00eentre un procesator care nu mai are nevoie de el \u0219i un retailer care prefer\u0103 s\u0103-\u0219i fac\u0103 singur produsul.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i acum vine lovitura din politic\u0103: noua PAC 2028\u20132034<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 acum, mul\u021bi produc\u0103tori mari de materie prim\u0103 au supravie\u021buit cu o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103: subven\u021bia pe hectar.<\/p>\n\n\n\n

Propunerea Comisiei Europene pentru PAC 2028\u20132034 schimb\u0103 regula fundamental\u0103 a sprijinului. Noul mecanism introduce degresivitate obligatorie: pl\u0103\u021bile scad pe m\u0103sur\u0103 ce ferma e mai mare, iar sprijinul se limiteaz\u0103 la maximum 100.000 \u20ac per ferm\u0103 pe an. \u00cen plus, bugetul total de sprijin scade fa\u021b\u0103 de actualul cadru.<\/p>\n\n\n\n

Mesajul politic e clar: banii publici nu mai r\u0103spl\u0103tesc fermele mari, ci se redirec\u021bioneaz\u0103 c\u0103tre ferme mici, tineri fermieri \u0219i practici sustenabile. Pentru Rom\u00e2nia, cu structura ei de ferme mari \u0219i foarte mari, impactul e dispropor\u021bionat. Modelul \u201ecultiv mii de hectare \u0219i \u00eencasez subven\u021bia pe hectar” – care era deja fragil – devine, dup\u0103 2027, de-a dreptul nesustenabil.<\/p>\n\n\n\n

Cu alte cuvinte: exact veriga de materie prim\u0103 pur\u0103, care p\u00e2n\u0103 acum se sprijinea pe subven\u021bie ca a doua surs\u0103 de marj\u0103, urmeaz\u0103 s\u0103 piard\u0103 \u0219i acea surs\u0103. R\u0103m\u00e2ne expus\u0103 pe toate fronturile.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Rom\u00e2nia – aceea\u0219i lec\u021bie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rom\u00e2nia are una dintre cele mai mari suprafe\u021be agricole din UE – circa 57% din teritoriu – dar gradul de integrare \u00een lan\u021burile valorice r\u0103m\u00e2ne sub media european\u0103. Avem materia prim\u0103 din bel\u0219ug. Ne lipse\u0219te lan\u021bul care o transform\u0103 \u0219i o duce, controlat, p\u00e2n\u0103 la raft. De aceea export\u0103m gr\u00e2u ieftin \u0219i import\u0103m p\u00e2ine scump\u0103, export\u0103m animale vii \u0219i import\u0103m carne procesat\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Clubul Fermierilor Rom\u00e2ni \u0219i Confedera\u021bia Concordia vorbesc acum deschis despre integrarea produc\u021bie-procesare-retail ca singura solu\u021bie real\u0103 de competitivitate.<\/p>\n\n\n\n

Concluzia mea<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Integrarea vertical\u0103 nu mai e o ambi\u021bie strategic\u0103. E o condi\u021bie de supravie\u021buire, iar noua PAC nu face dec\u00e2t s\u0103 gr\u0103beasc\u0103 momentul adev\u0103rului.<\/p>\n\n\n\n

Produc\u0103torul de materie prim\u0103 pur\u0103, oric\u00e2t de bun ar fi pe c\u00e2mp sau \u00een ferm\u0103, joac\u0103 un joc \u00een care regulile sunt scrise de altcineva, marja r\u0103m\u00e2ne mereu la altcineva, iar de acum \u0219i subven\u021bia care \u00eel \u021binea \u00een via\u021b\u0103 se retrage. Singura cale de ie\u0219ire e \u00een sus pe lan\u021b: spre procesare, spre brand, spre consumator. Singur sau prin asociere.<\/p>\n\n\n\n

\u00centrebarea pentru orice om din agri-food, \u00een 2026, nu mai e \u201ec\u00e2t pot produce?”. E \u201ec\u00e2t din drumul de la s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 la raft controlez efectiv?”<\/p>\n\n\n\n

Cine nu-\u0219i pune \u00eentrebarea asta acum risc\u0103 s\u0103 nu mai fie pe pia\u021b\u0103 peste c\u00e2\u021biva ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Hai s\u0103 spunem lucrurilor pe nume. Dac\u0103 \u00een 2026 e\u0219ti fermier care doar produce – cereale, lapte, carne, legume – \u0219i le vinde mai departe ca atare, e\u0219ti cea mai expus\u0103 verig\u0103 din tot lan\u021bul agroalimentar. Nu pentru c\u0103 nu munce\u0219ti destul. Ci pentru c\u0103 modelul \u00een sine s-a rupt. De ce materia prim\u0103 pur\u0103… Continu\u0103 lectura De la ferm\u0103 la raft: de ce produc\u0103torul de materie prim\u0103 nu mai are multe \u0219anse<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":28,"featured_media":46097,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_et_pb_use_builder":"off","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","inline_featured_image":false,"footnotes":""},"categories":[1,112],"tags":[],"class_list":["post-46096","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-diverse","category-cresterea-pasarilor","entry"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46096","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/users\/28"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46096"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46096\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":46099,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46096\/revisions\/46099"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/media\/46097"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46096"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46096"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/agroland.ro\/c\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46096"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}