Contact: 0372 369 873

Articol scris de: Agroland

Taguri:

Articole similare:

Categorie:

10 mai 2019

Creșterea gâștelor – sfaturi utile

Creşterea reuşită a gâştelor cere îndeplinirea a nouă cerinţe de baza, şi anume:

  • Destulă căldură;
  • Suficient aer proaspăt;
  • Hrană suficientă;
  • Suficienta apă de băut;
  • Aşternut suficient;
  • Suficientă libertate de mişcare;
  • Iluminare corectă;
  • Igienă adecvată;
  • Linişte suficientă;

Aceste cerinţe sunt stricte, dar nu sunt nici imposibile, nici exagerate. Numai când sunt îndeplinite pot constitui baza succesului.

Căldura: în timpul procesului de creştere, puii trebuie să se bucure de căldura. Intregul spaţiu de creştere trebuie încălzit în mod corespunzător, fie cu radiator cu gaz, fie cu lampă cu raze infraroşii care să furnizeze căldura necesară. Păsările trebuie ferite şi de arşiţa soarelui şi ţinute la umbră. Prea multă căldură în afară sau în adăpost cauzează o respiraţie sacadată cu ciocurile deschise.

Aerisirea: când se poate respira profund, fără efort şi fără senzaţii neplăcute, clima din adăpost este corespunzatoare şi conţine suficient oxigen. Când, dimpotrivă, apar senzaţii de înţepături nazale şi ale ochilor, conţinutul de amoniac este prea mare. La animale apar repede inflamaţii oculare care fac ca ochii să se lipească şi să împiedice vederea. Este permisă aerisirea suficientă fără curent de aer prin ferestre, ventilatoare sau guri de aerisire şi prin burdufuri de folie găurită.

Adăparea: apa proaspătă de băut ar trebui să fie întotdeauna la dispoziţia animalelor. In funcţie de temperatura ambientală, nevoia zilnică de apa a unei gâşte în curs de îngrăşare însumează în prima săptămână de viaţă cca. 0.05 l pe zi şi se ridică la 0.1 l în următoarele saptămâni, până la cca o jumatate de litru zilnic. Este suficient daca poate atinge şi absorbi apa introducand ciocul 1 cm în adăpătoare.

Furajarea: este recomandat să se utilizeze furaj granulat pentru a se reduce risipa acestuia, iar creşterea bobocilor este mult mai bună. Utilizarea hranitoarelor “anti-risipa”, ajuta la economisirea furajului administrat.

Se poate folosi de asemenea şi furaj măcinat, însa acesta se lipeste de ciocul bobocului, caz în care este nevoie de un vas cu apă unde îşi pot spala ciocul. Aceasta practică atrage după sine umezirea aşternutului, iar furajele rămase în acest vas cu apă pot fermenta, astfel devenind sursa de îmbolnăvire. Pentru evitarea acestor neplăceri, vasul cu apa va fi mereu curăţat şi amplasat într-un loc mai uşor de curăţat.
O alta varianta de administrare a furajelor măcinate este sub forma umedă. Umezirea furajului se face chiar înainte de administrare şi doar cantitatea care urmează a fi consumata în următoarele 2-3 ore. Atenţie!Furajul se alterează uşor, fapt care obligă să fie consumat repede.
De asemenea, în furajarea gâştelor se poate folosi şi masa verde proaspătă şi pălită care se administrează de la două săptămâni în completarea raţiei şi NU înlocuind furajele de bază.

Aşternutul: uscat şi fără mucegai, este o condiţie importantă pentru menţinerea stării bune a pufului, penelor şi sănătăţii animalelor. Pentru aşternut sunt potrivite paiele de cereale, rumeguşul uşor sau talaşul şi turba fibroasă. E bine să se schimbe (completeze) zilnic acest aşternut pentru a se evita umezeala şi murdăria. (inainte de instalarea asternutului, adapostul se va dezinfecta obligatoriu) NICIODATA NU FOLOSITI CARPE SAU HARTIE CA ASTERNUT. Mentin umiditatea si sunt mediul perfect pentru dezvoltarea bacteriilor

Libertatea de mişcare: densitatea populatiei avicole în adăpost trebuie stabilită în funcţie de vârsta gaştelor. Daca locul devine mai strâmt, adăpătorile şi hrănitorile sunt frecventate mai rar – numai păsările puternice rezistă. Pe un aşternut bun pot fi crescuţi în condiţii avantajoase 50 de boboci de o zi pe metru pătrat. In timpul creşterii, până la sfarşitul celei de-a treia săptămâni :cca. 15-10 pui / mp. Din cea de-a patra săptămână, până la taiere, cca 4 gaste/mp. Pe podelele de sârmă împletită, densitatea poate fi mai mare cu o treime.

Iluminarea: la creşterea în adăposturi, gâştele ar trebui să stea într-un mediu iluminat şi noaptea. Iluminarea din timpul nopţii va stimula apetitul animalelor aflate în proces de îngraşare şi le va oferi şi o senzaţie de linişte.

Igiena: numai în condiţii de igiena şi sănătate perfectă gâştele pot produce ouă şi carne cu cele mai bune rezultate. Lipsa igienei şi curăţeniei sunt premisele apariţiei bolilor. Inainte de toate, murdăria şi umezeala favorizează dezvoltatea virusilor, bacteriilor şi gândacilor de tot felul care ataca organismul păsărilor.

Tratamente. Gaştele nu necesită o medicamentaţie specială recomandându-se doar administarea de:

  • Acidifiant Nutrisafe (produs natural), rol antibiotic şi stimulator de creştere prin îmbunătăţirea digestiei.Dozaj: 1 ml produs/ 1 l apă, permanent.
Creșterea gâștelor - sfaturi utile

Creșterea gâștelor – sfaturi utile

Creşterea reuşită a gâştelor cere îndeplinirea a nouă cerinţe de baza, şi anume:

  • Destulă căldură;
  • Suficient aer proaspăt;
  • Hrană suficientă;
  • Suficienta apă de băut;
  • Aşternut suficient;
  • Suficientă libertate de mişcare;
  • Iluminare corectă;
  • Igienă adecvată;
  • Linişte suficientă;

Aceste cerinţe sunt stricte, dar nu sunt nici imposibile, nici exagerate. Numai când sunt îndeplinite pot constitui baza succesului.

Căldura: în timpul procesului de creştere, puii trebuie să se bucure de căldura. Intregul spaţiu de creştere trebuie încălzit în mod corespunzător, fie cu radiator cu gaz, fie cu lampă cu raze infraroşii care să furnizeze căldura necesară. Păsările trebuie ferite şi de arşiţa soarelui şi ţinute la umbră. Prea multă căldură în afară sau în adăpost cauzează o respiraţie sacadată cu ciocurile deschise.

Aerisirea: când se poate respira profund, fără efort şi fără senzaţii neplăcute, clima din adăpost este corespunzatoare şi conţine suficient oxigen. Când, dimpotrivă, apar senzaţii de înţepături nazale şi ale ochilor, conţinutul de amoniac este prea mare. La animale apar repede inflamaţii oculare care fac ca ochii să se lipească şi să împiedice vederea. Este permisă aerisirea suficientă fără curent de aer prin ferestre, ventilatoare sau guri de aerisire şi prin burdufuri de folie găurită.

Adăparea: apa proaspătă de băut ar trebui să fie întotdeauna la dispoziţia animalelor. In funcţie de temperatura ambientală, nevoia zilnică de apa a unei gâşte în curs de îngrăşare însumează în prima săptămână de viaţă cca. 0.05 l pe zi şi se ridică la 0.1 l în următoarele saptămâni, până la cca o jumatate de litru zilnic. Este suficient daca poate atinge şi absorbi apa introducand ciocul 1 cm în adăpătoare.

Furajarea: este recomandat să se utilizeze furaj granulat pentru a se reduce risipa acestuia, iar creşterea bobocilor este mult mai bună. Utilizarea hranitoarelor “anti-risipa”, ajuta la economisirea furajului administrat.

Se poate folosi de asemenea şi furaj măcinat, însa acesta se lipeste de ciocul bobocului, caz în care este nevoie de un vas cu apă unde îşi pot spala ciocul. Aceasta practică atrage după sine umezirea aşternutului, iar furajele rămase în acest vas cu apă pot fermenta, astfel devenind sursa de îmbolnăvire. Pentru evitarea acestor neplăceri, vasul cu apa va fi mereu curăţat şi amplasat într-un loc mai uşor de curăţat.
O alta varianta de administrare a furajelor măcinate este sub forma umedă. Umezirea furajului se face chiar înainte de administrare şi doar cantitatea care urmează a fi consumata în următoarele 2-3 ore. Atenţie!Furajul se alterează uşor, fapt care obligă să fie consumat repede.
De asemenea, în furajarea gâştelor se poate folosi şi masa verde proaspătă şi pălită care se administrează de la două săptămâni în completarea raţiei şi NU înlocuind furajele de bază.

Aşternutul: uscat şi fără mucegai, este o condiţie importantă pentru menţinerea stării bune a pufului, penelor şi sănătăţii animalelor. Pentru aşternut sunt potrivite paiele de cereale, rumeguşul uşor sau talaşul şi turba fibroasă. E bine să se schimbe (completeze) zilnic acest aşternut pentru a se evita umezeala şi murdăria. (inainte de instalarea asternutului, adapostul se va dezinfecta obligatoriu) NICIODATA NU FOLOSITI CARPE SAU HARTIE CA ASTERNUT. Mentin umiditatea si sunt mediul perfect pentru dezvoltarea bacteriilor

Libertatea de mişcare: densitatea populatiei avicole în adăpost trebuie stabilită în funcţie de vârsta gaştelor. Daca locul devine mai strâmt, adăpătorile şi hrănitorile sunt frecventate mai rar – numai păsările puternice rezistă. Pe un aşternut bun pot fi crescuţi în condiţii avantajoase 50 de boboci de o zi pe metru pătrat. In timpul creşterii, până la sfarşitul celei de-a treia săptămâni :cca. 15-10 pui / mp. Din cea de-a patra săptămână, până la taiere, cca 4 gaste/mp. Pe podelele de sârmă împletită, densitatea poate fi mai mare cu o treime.

Iluminarea: la creşterea în adăposturi, gâştele ar trebui să stea într-un mediu iluminat şi noaptea. Iluminarea din timpul nopţii va stimula apetitul animalelor aflate în proces de îngraşare şi le va oferi şi o senzaţie de linişte.

Igiena: numai în condiţii de igiena şi sănătate perfectă gâştele pot produce ouă şi carne cu cele mai bune rezultate. Lipsa igienei şi curăţeniei sunt premisele apariţiei bolilor. Inainte de toate, murdăria şi umezeala favorizează dezvoltatea virusilor, bacteriilor şi gândacilor de tot felul care ataca organismul păsărilor.

Tratamente. Gaştele nu necesită o medicamentaţie specială recomandându-se doar administarea de:

  • Acidifiant Nutrisafe (produs natural), rol antibiotic şi stimulator de creştere prin îmbunătăţirea digestiei.Dozaj: 1 ml produs/ 1 l apă, permanent.