Cicatrizarea fructului tomatelor – cauze, prevenire și soluții
Roșiile sunt printre cele mai cultivate și iubite legume din grădinile românilor, dar nu de puține ori grădinarii observă pe fructe diverse pete, linii, crăpături sau zone lemnoase care le ridică semne de întrebare. Una dintre problemele des întâlnite este cicatrizarea fructului tomatelor, un fenomen fiziologic care, deși nu reprezintă o boală gravă, poate afecta aspectul și calitatea roșiilor.
În acest articol voi explica ce înseamnă cicatrizarea fructului tomatelor, de ce apare, cum poate fi prevenită și ce trebuie să faci atunci când observi acest fenomen în grădina ta.
- Ce înseamnă cicatrizarea tomatelor
- Cauze care provoacă acest defect al roșiilor
- Cum prevenim apariția imperfecțiunilor de pe roșii
Ce este cicatrizarea fructului tomatelor?
Cicatrizarea fructului tomatelor reprezintă apariția unor zone suberificate (asemănătoare cu o coajă groasă sau cu un țesut lemnos) pe suprafața roșiilor. Acestea pot lua forma unor linii, inele, pete rugoase sau chiar fisuri care ulterior se vindecă prin formarea unei cruste.
De obicei, cicatrizarea nu pătrunde adânc în pulpă și nu compromite comestibilitatea fructului. Totuși, aspectul comercial și estetic are de suferit, iar în cazul unor atacuri secundare de fungi sau bacterii, zonele cicatrizate pot deveni porți de intrare pentru infecții.
Cauzele apariției cicatrizării
Există mai mulți factori care contribuie la apariția cicatrizării fructului tomatelor. Cei mai importanți sunt:
1. Variațiile mari de umiditate
Roșiile sunt plante sensibile la schimbările bruște de apă. Dacă trec printr-o perioadă de secetă și primesc brusc o cantitate mare de apă (prin ploaie abundentă sau udare excesivă), coaja nu se extinde în același ritm cu pulpa. Rezultatul: fisuri care se cicatrizează în timp.
2. Factorii mecanici și insectele
Tripsii, ploșnițele sau alte insecte minuscule pot zgâria coaja fructului. Planta reacționează închizând rana cu țesut suberificat, iar rezultatul este o zonă cicatrizată vizibilă.
3. Arsura solară
Atunci când fructele sunt expuse direct la razele soarelui puternic, coaja se poate arde, îngroșa și cicatriza. Fenomenul este frecvent în verile foarte călduroase, mai ales la soiurile cu frunziș rar.
4. Caracterul genetic
Unele soiuri de tomate sunt mai predispuse la cicatrizare decât altele. În special roșiile mari, de tip Inimă de bou sau Țărănești, pot dezvolta frecvent zone cicatrizate în jurul pedunculului.
Cum recunoști cicatrizarea fructului tomatelor?
Simptomele tipice sunt ușor de observat:
- linii fine sau groase pe suprafața roșiei, de culoare brună sau albicioasă;
- zone lemnoase, aspre la atingere;
- fisuri care par vindecate prin formarea unei cruste;
- aspect neregulat în jurul codiței (pedunculului).
Important de reținut este că aceste semne nu seamănă cu mucegaiul, petele brune ale manei sau cu alternarioza. În cazul cicatrizării, țesutul rămâne uscat și tare, nu moale sau putrezit.
Este periculoasă cicatrizarea pentru consum?
Vestea bună este că nu există niciun pericol pentru consum. Cicatrizarea fructului tomatelor este o reacție naturală de apărare a plantei și nu înseamnă că fructul este contaminat sau toxic.
Singurul inconvenient este aspectul mai puțin plăcut, dar roșiile pot fi curățate și folosite la gătit, salate sau bulion fără probleme, atâta timp cât nu există mucegai sau zone alterate în interior.
Prevenirea cicatrizării fructului tomatelor
Deși fenomenul nu poate fi eliminat complet, există câteva măsuri care reduc semnificativ riscul:
- Irigare constantă – menține solul mereu ușor umed, evitând alternanța dintre secetă și exces de apă. Sistemele de picurare sunt ideale.
- Mulcirea solului – aplică un strat de paie, frunze sau folie agrotextilă pentru a păstra umiditatea constantă.
- Protecție împotriva soarelui – folosește plase de umbrire în perioadele caniculare sau lasă mai multe frunze pe plantă pentru a acoperi fructele.
- Combaterea dăunătorilor – monitorizează tripsii și ploșnițele, aplicând tratamente biologice (ulei de neem, săpun potasic) sau chimice dacă infestarea este severă.
- Alegerea soiurilor rezistente – dacă te confrunți des cu această problemă, orientează-te către varietăți de tomate mai rezistente la cicatrizare.
Ce faci cu roșiile deja cicatrizate?
- Recoltează-le la timp, înainte ca zonele afectate să fie atacate de mucegai.
- Curăță partea cicatrizată înainte de consum sau procesare.
- Evită să păstrezi pe plantă fructele cu cicatrizări foarte mari, deoarece pot atrage dăunători și boli.
Cicatrizarea fructului tomatelor este un fenomen fiziologic
Cicatrizarea fructului tomatelor nu este o boală gravă și nici nu reprezintă un pericol pentru sănătate. Este un fenomen fiziologic determinat de variații de umiditate, factori mecanici, arsuri solare sau predispoziția genetică a soiului.
Chiar dacă aspectul roșiilor nu mai este perfect, gustul și calitățile nutritive rămân aceleași. Printr-o gestionare atentă a udării, protejarea fructelor de soare și combaterea dăunătorilor, poți reduce semnificativ apariția cicatrizării. Ai nevoie de ajutor cu sfaturi pentru grădină, te așteptăm în Fitofarmaciile Agroland.
