Cum să obții acasă compost organic pentru grădină

Îngrășământul agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale, adică compostul, este cel mai bun îngrășământ pentru cultura ta din grădină. Dacă locuiești la casă, este la îndemână să-ți produci compostul. Urmează sfaturile noastre și anul viitor vei avea o grădină mai productivă.

Care sunt beneficiile producerii compostului în gospodărie?

În ultimii ani, tot mai multe studii afirmă că între 30% și 50% dintre produsele alimentare sunt aruncate fără a fi consumate. Acest lucru înseamnă poluarea mediului înconjurător, dar și costuri ridicate în gestionarea lor. Întreținerea și igienizarea spațiilor destinate colectării deșeurilor ridică costuri ridicate și mari probleme cu rozătoarele, insectele sau alți dăunători.

Gunoiul zilnic este format din deșeuri organice care provin fie de la bucătărie (coji de la legume și fructe, resturi de mâncare sau coji de ouă), fie resturi de la animale (gunoi de grajd, gunoi de la animale de casă, păsări de curte), sau resturile din grădină (iarbă, crengi, buruieni sau frunze uscate). Aceste deșeuri pot fi valorificate prin utilizarea lor în grădină, asta datorită conținutului de substanțe nutritive.

Ce este compostul?

Compostul este un amestec uscat plin de nutrienți esențiali solului, ce constă practic în materie organică descompusă. Compostarea este procesul de descompunere și transformare a resturilor alimentare și transformate într-un compus ecologic, stabil ce poate fi utilizat în fertilizarea și întreținerea solului, altfel spus, se transformă într-un îngrășământ natural organic.

Producerea de compost acasă înseamnă un comportament responsabil față de mediul înconjurător. Se contribuie eficient la creșterea gradului de curățenie și sănătate a mediului.

Unde este cel mai bun loc de amplasare a recipientului pentru compost?

Un loc semiumbrit, încăpător, la o distanță destul de mare de casă, cel mai bine la umbra unui copac de talie mică – acesta este locul potrivit pentru amenajarea gropii sau pentru amplasarea recipientului de compost. Este locul propice pentru ca microorganismele să se dezvolte și să înceapă procesul de descompunere și fermentare. Calitatea compostului va fi afectată cu siguranță dacă este expus la umezeală sau la temperaturi toride. 

Ce conține compostul de cea mai bună calitate

Compostul de cea mai bună calitate va conține materii din mai multe surse, combinate, de la vegetație moartă, mărunțită sau tocată, resturi de hrană, pământ, dar și nutrienți adăugați din sursă externă, care să asigure necesarul de azot, fosfor, potasiu și calcar activ.

• Resturi din grădină: iarbă cosită, fân, buruieni, frunze uscate, crengi, rumeguș sau vreascuri. Ai tuns gazonul? Foarte bine, resturile adaugă-le la compost
• Din casă poți aduna pământul rămas din ghivecele nefolosite, inclusiv materialul textil tocat mărunt, care conține doar bumbac și lână. Da, textilele sunt o sursă bună de compost.
• Din bucătărie strânge toate resturile de legume, fructe, zațul de cafea ori pliculețele de ceai.
• Adaugă la compost bălegar, făină de oase, făină de alge și făină de rocă

Cum transformăm deșeurile alimentare în compost?

Foarte simplu! Resturile alimentare din timpul zilei sunt introduse într-un aparat specializat, urmând a fi procesate fără necesitatea unei intervenții suplimentare sau introducerea unor altor elemente adiționale.  Îți poți face și tu acasă compost, în recipiente pentru formarea compostului,pe care le găsești în funcție de mărimea dorită. Procesul de compostare va determina reducerea volumului deșeurilor alimentare cu până la 95%. Astfel, din 10 kg de rest alimentar, se va obține aproximativ 1,2 kg de compost util în grădină.

Cum se transformă materiile prime în compost?

Formarea compostului durează aproximativ un an, până ce materia organică se transformă în humus. Crengile subțiri sau buruienile vor fi mărunțite și amestecate în compost, este absolut necesar ca sursele să fie variate. Iarba cosită poate fi adăugată în compost, dar nu în straturi mai mari de 20 cm, peste care trebuie adăugată altă materie. Dacă este prea multă iarbă cosită laolaltă, aceasta fermentează.

Stratificarea trebuie să fie următoarea: strat lemnos, material umed, pentru ca procesul de transformare în humus să fie accelerat iar compostul să nu emane miros puternic. Dacă produsul este prea cenușiu, atunci materia primă este prea uscată. Dacă fermentează, compostul nu este de calitate bună, pentru că vietățile mici nu rămân în viață. În ambele cazuri se poate corecta adăugând materie umedă, respectiv uscată.