Invazia lăcustelor – ce o provoacă și ce soluții de prevenție sunt

Invazia lăcustelor nu e doar un subiect biblic, ci o realitate agricolă care face, din ce în ce mai des probleme. În vara lui 2025, România a fost zguduită de alerte cauzate de roiurile de lăcuste care au invadat, în special, Delta Dunării. Vezi cauzele și ce soluții pot fi luate în comunitățile afectate.

1. 6 motive pentru care are loc invazia lăcustelor
2. Cum afectează culturile agricole
3. Metode de protecție împotriva lăcustelor

De ce are loc invazia lăcustelor?

În iulie, 2025, s-a raportat o invazie apocaliptică de lăcuste în Delta Dunării. Localnicii din comuna C. A. Rosetti au semnalat distrugerea a peste 200–250 hectare de vegetație, atât stuf, cât și culturi agricole. Prefectura Tulcea a convocat, rapid, o comisie de urgență, din care fac parte ISU, Ocolul Silvic, Autoritatea Națională Fitosanitară, iar autoritățile au cerut sprijin guvernamental imediat.

1. Faze comportamentale: de la solitar la gregari

Lăcustele par la început simple lăcuste solitare, dar odată ce densitatea populației crește, ele trec printr-o transformare uimitoare. Contactul frecvent între insecte activează niveluri ridicate de serotonină, ceea ce le face mai sociabile, mâncăcioase și rapide. În modul gregiar, devin atractive unele pentru altele, își schimbă culoarea și declanșează formarea roiului.

2. Condiții climatice favorabile proliferării

Invaziile mari de lăcuste sunt asociate cu:

• Secetă urmată de ploi abundente, care creează medii ideale pentru depunerea ouălor și apariția puilor (hopperi), deci condiții ideale pentru invazia lăcustelor.
• Temperaturi ridicate și umiditate moderată, care accelerează ciclul de reproducere, ajungând la mai multe generații pe an, fiecare cu potențial de expansiune semnificativă.

3. Triggere chimice și senzoriale

• Lăcustele solitare devin gregare nu doar prin mulțime, ci și prin semnale chimice sau feromoni. Cercetările recente au identificat substanțe precum 4‑VA care determină comportamentul de roi.
• Contactul tactil pe picioarele posterioare declanșează răspuns în lanț: serotonină → atracție socială → tranziție comportamentală, acesta fiind unul dintre motivele care determină invazia lăcustelor.

4. Migrație și răspândire pe distanțe mari

• După formarea roiului, adultii zboară cu viteza vântului, acoperind și peste 100 km/zi, astfel are lor invazia lăcustelor.
• Roile pot traversa mări (ex. Marea Mediterană sau Neagră), mișcându-se transfrontalier și provocând extinderea abruptă a invaziilor.

5. Rolul schimbărilor climatice

• Climatul schimbător produce cicluri extreme de ploi și secetă, create de fenomene extreme sau intensificări ale ciclonilor, condiționând evoluția masivă a populației lăcustlelor.
• Vremea instabilă favorizează medii fertile pentru ouă și creștere explosivă: generațiile succesive pot crește de mii de ori într-un singur an.

6. Perspective științifice de control

• Înțelegerea procesului molecular al tranziției, de ex. serotonina și feromonii, deschide calea pentru tehnologii care pot preveni formarea roiurilor, folosind biopesticide chimice țintite.
• Modele predictive bazate pe sateliți, date climatice și observații la fața locului permit semnale de alarmă timpurii și intervenții rapide (ca cele dezvoltate la Cambridge).

Cum afectează culturile agricole?

Efectele pe teren sunt devastatoare. O singură specie migratoare poate forma roiuri dense: până la 80 de milioane de insecte pe km², iar un milion de lăcuste pot consuma o tonă de vegetație pe zi. Anul acesta, în Delta Dunării, roiurile au devorat tot, de la stuf la culturi de porumb, pe suprafete extinse. În Tulcea, zonele agricole riscă să extindă pagubele în județe precum Galați, Brăila, Constanța, Ialomița și Buzău dacă intervenția întârzie.

Metode de protecție împotriva lăcustelor

Monitorizare și detectare timpurie

Autoritățile și fermierii sunt sfătuiți să inspecteze atent terenurile ruginite, pajiștile și culturile după semne de înmulțire insectelor. Detectarea timpurie a nimfelor este crucială pentru control eficient al unei viitpare invazii.

Insecticide chimice

Se folosesc tratamente de contact pe sol și stropiri aeriene (elicopter, avion utilitar). În Tulcea, s-a apelat deja la elicopter cu insecticid pentru combatere. Se recomandă respectarea restricțiilor în zone protejate (ex. Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă UNESCO), unde soluțiile chimice sunt limitate.
Sunt eficiente dacă sunt aplicate devreme, când lăcustele sunt încă în faza de nimfă și nu zboară. Dacă invazia lăcustelor a început, este intervenția cu insecticide nu mai este o soluție.

• Deltametrin ex. Decis, Fastac
• Lambda-cyhalothrin ex. Karate Zeon
• Chlorpyrifos (acum limitat sau interzis în multe țări UE, inclusiv România, dar încă folosit în unele state non-UE).
• Malathion – aprobat de FAO pentru intervenții în roiuri mari.

🔺 Atenție: multe dintre aceste substanțe sunt toxice și pentru albine și fauna sălbatică. De aceea:

• Stropirile trebuie autorizate de autoritățile fitosanitare.
• Nu se aplică în timpul înfloririi sau în apropierea stupinelor.

Metode biologice/alternative

Biopesticide pe bază de fungii entomopatogeni, precum Metarhizium acridum, precizate în rapoarte FAO, cu eficiență ridicată, impact redus asupra mediului.

Practici agricole durabile: rotația culturilor, diversificarea plantelor, cultivarea solului pentru a distruge ouăle în sol. Folosite mai ales în zone protejate (ex. Delta Dunării), unde insecticidele clasice sunt interzise. Sunt mai lente, dar nu afectează alte insecte benefice sau păsările.

• Metarhizium acridum – o ciupercă entomopatogenă, care atacă exclusiv lăcustele.
• Nosema locustae – un microsporidian care infectează și reduce mobilitatea lăcustelor.

Măsuri comunitare

• Coordonare la nivel local și central, comisii de urgență, colaborare între fermieri și autorități.
• Avertizarea apicultorilor (în contextul pesticidelor).

Stropiri aeriene

• Eficiente pentru roiuri mari, în câmp deschis sau pășuni întinse.
• Se aplică doar de echipe profesioniste, cu sprijinul autorităților.
• În România, au fost deja aplicate tratamente aeriene în Tulcea în iulie 2025.

Combatere prevenire mecanică și agricolă

• Aratul și discuitul terenurilor în toamnă/primăvară: distruge ouăle depuse în sol.
• Cosirea vegetației înainte ca nimfele să ajungă la maturitate
• Distrugerea pășunilor invadate, unde lăcustele depun ouă.
• Închiderea accesului la culturi prin plasă sau garduri temporare, mai rar folosit, dar posibil în grădini sau solarii.
  

Monitorizare și intervenție timpurie

• Cea mai bună metodă este detectarea timpurie a ouălor și nimfelor.
• În România, Direcțiile Fitosanitare și APIA pot fi anunțate dacă se observă apariția în masă.
• Tratamentele aplicate în fază incipientă sunt de 5–10 ori mai eficiente decât combaterea roiurilor adulte.

Concluzie – invazia lăcustelor poate fi prevenită cu răbdare, în timp

Invazia lăcustelor este o amenințare reală și actuală pentru România. Evenimentele recente din Delta Dunării și Tulcea aduc în prim‑plan necesitatea: monitorizării constante, intervenției rapide, chimice sau alternative, coordonării comunitare și profesionale. (imagine preluată de pe grupul de Facebook al localității C.A. Rosetti).