• Prima pagină
  • /
  • Blog
  • /
  • Plante otrăvitoare care pot fi confundate cu unele comestibile
26 octombrie 2025

Plante otrăvitoare care pot fi confundate cu unele comestibile

Știrea celor doi copii din Turda, care s-au otrăvit după ce au mâncat fructele uneia dintre cele mai otrăvitoare plante a uimit România. Un astfel de accident este posibil în orice moment, pentru că puțină lume cunoaște cu adevărat care sunt plantele otrăvitoare răspândite în natură. 

În România există mai multe plante otrăvitoare care pot fi confundate cu cele comestibile, ceea ce poate duce la intoxicații grave. Iată câteva dintre cele mai comune și precauțiile necesare:

  1. Mătrăguna
  2. Cucuta
  3. Măselarița
  4. Brândușa de toamnă

1. Mătrăguna (Atropa belladonna)

Mătrăguna - plante otrăvitoare

O plantă legendară pentru toxicitatea sa, cu fructe asemănătoare coacăzelor negre sau afinelor.

  • Confuzie cu: afine, coacăze negre, cireșe negre (în cazul fructelor). Frunzele pot fi confundate cu cele ale unor plante comestibile din pădure.
  • Părți periculoase: toată planta, în special fructele și rădăcinile, conține alcaloizi tropanici (atropină, scopolamină, hiosciamină). Câteva fructe pot fi fatale pentru un copil.
  • Simptome de intoxicație: pupile dilatate, gură uscată, tahicardie, halucinații, delir, confuzie, convulsii, comă.
  • Precauții: nu consuma niciodată fructe sălbatice negre dacă nu ești absolut sigur de identitatea lor. Mătrăguna crește adesea în zone umbroase, perturbate, la marginea pădurilor.

2. Cucuta (Conium maculatum)

cucuta - plante otrăvitoare

Cucuta este una dintre cele mai cunoscute plante otrăvitoare, fiind extrem de toxică.

  • Confuzie cu: pătrunjel, morcov sălbatic, mărar, anason. Toate aceste plante aparțin aceleiași familii (Apiaceae), iar frunzele și florile lor pot semăna.
  • Părți periculoase: toată planta este toxică, în special semințele și rădăcinile, care conțin alcaloizi piperidinici, cel mai cunoscut fiind coniina.
  • Simptome de intoxicație: slăbiciune musculară, dificultăți de respirație, paralizie progresivă care poate duce la deces prin asfixiere.
  • Precauții: nu culege niciodată plante din familia Apiaceae dacă nu ești 100% sigur de identificarea lor. O caracteristică distinctivă a cucutei este tulpina sa pătată cu roșu-purpuriu și mirosul neplăcut, de șoarece.

3. Măselarița (Hyoscyamus niger)

măselarița

O altă plantă extrem de toxică, care crește adesea pe terenuri necultivate.

  • Confuzie cu: spanac, salată sau flori decorative. Frunzele sale pot fi confundate cu cele ale unor plante comestibile înainte de înflorire.
  • Părți periculoase: toată planta, în special frunzele și semințele, conține alcaloizi tropanici precum hiosciamina și scopolamina.
  • Simptome de intoxicație: delir, halucinații, confuzie, tahicardie, gură uscată, pupile dilatate. În cazuri severe, poate duce la comă și deces.
  • Precauții: Măselarița are un miros neplăcut, specific. Evită consumul de plante necunoscute cu frunze asemănătoare spanacului, mai ales dacă prezintă perișori glandulari și un aspect lipicios.

4. Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale)

brândușa de toamnă

O plantă frumoasă, dar extrem de periculoasă.

  • Confuzie cu: leurdă (Allium ursinum) sau șofran (Crocus sativus), în special frunzele tinere, înainte de apariția florilor.
  • Părți periculoase: toată planta, dar în special bulbul și semințele, conțin colchicină, un alcaloid puternic toxic.
  • Simptome de intoxicație: arsură în gură și gât, greață, vărsături severe, diaree hemoragică, deshidratare, insuficiență multiplă de organe, șoc și deces. Simptomele pot apărea la câteva ore după ingestie.
  • Precauții: să nu culegi niciodată frunze de leurdă decât dacă ești absolut sigur de identificarea plantei. Leurdă are un miros puternic de usturoi atunci când frunzele sunt frecate, pe când brândușa de toamnă nu are acest miros.

De ce se folosesc unele dintre aceste plante în preparatele naturiste

Motivul principal pentru care plante extrem de toxice precum Cucuta (Conium maculatum) și Măselarița (Hyoscyamus niger) pot fi menționate sau, în trecut, chiar folosite în produse naturiste (sau, mai corect spus, în medicamente, în farmacii) se bazează pe principiul:

1. Conținutul de alcaloizi toxici

Ambele plante conțin compuși chimici puternici, în special alcaloizi, care sunt foarte toxici în cantități mari, dar care pot avea efecte terapeutice în doze foarte mici și controlate:

  • Cucuta (Conium maculatum): conține alcaloizi precum coniina, un neurotoxic extrem de puternic. Proprietățile sale ar putea fi, teoretic, analgezice și antispastice datorită efectului său asupra sistemului nervos.
  • Măselarița (Hyoscyamus niger): conține alcaloizi tropanici precum hiosciamina și scopolamina (similar cu mătrăguna). Acești alcaloizi au efecte puternice antispastice și sedative. În trecut (sau în produse farmaceutice moderne sub strict control), extractele erau folosite pentru tratarea tusei spasmodice, a astmului sau ca sedativ.

2. Controlul strict al dozei

În produsele vândute legal, extractele sunt utilizate în doze extrem de mici, adesea standardizate la concentrația de principii active. Cel mai frecvent, în plafar se pot găsi remedii pe bază de aceste plante sub formă de preparate homeopate, care implică diluții succesive, până când substanța activă originală este prezentă în concentrații infinitezimale, ceea ce elimină practic riscul toxicologic. (imagini generate cu Gemini)

buton Adrese magazine agroland

Plante otrăvitoare care pot fi confundate cu unele comestibile

Știrea celor doi copii din Turda, care s-au otrăvit după ce au mâncat fructele uneia dintre cele mai otrăvitoare plante a uimit România. Un astfel de accident este posibil în orice moment, pentru că puțină lume cunoaște cu adevărat care sunt plantele otrăvitoare răspândite în natură. 

În România există mai multe plante otrăvitoare care pot fi confundate cu cele comestibile, ceea ce poate duce la intoxicații grave. Iată câteva dintre cele mai comune și precauțiile necesare:

  1. Mătrăguna
  2. Cucuta
  3. Măselarița
  4. Brândușa de toamnă

1. Mătrăguna (Atropa belladonna)

Mătrăguna - plante otrăvitoare

O plantă legendară pentru toxicitatea sa, cu fructe asemănătoare coacăzelor negre sau afinelor.

  • Confuzie cu: afine, coacăze negre, cireșe negre (în cazul fructelor). Frunzele pot fi confundate cu cele ale unor plante comestibile din pădure.
  • Părți periculoase: toată planta, în special fructele și rădăcinile, conține alcaloizi tropanici (atropină, scopolamină, hiosciamină). Câteva fructe pot fi fatale pentru un copil.
  • Simptome de intoxicație: pupile dilatate, gură uscată, tahicardie, halucinații, delir, confuzie, convulsii, comă.
  • Precauții: nu consuma niciodată fructe sălbatice negre dacă nu ești absolut sigur de identitatea lor. Mătrăguna crește adesea în zone umbroase, perturbate, la marginea pădurilor.

2. Cucuta (Conium maculatum)

cucuta - plante otrăvitoare

Cucuta este una dintre cele mai cunoscute plante otrăvitoare, fiind extrem de toxică.

  • Confuzie cu: pătrunjel, morcov sălbatic, mărar, anason. Toate aceste plante aparțin aceleiași familii (Apiaceae), iar frunzele și florile lor pot semăna.
  • Părți periculoase: toată planta este toxică, în special semințele și rădăcinile, care conțin alcaloizi piperidinici, cel mai cunoscut fiind coniina.
  • Simptome de intoxicație: slăbiciune musculară, dificultăți de respirație, paralizie progresivă care poate duce la deces prin asfixiere.
  • Precauții: nu culege niciodată plante din familia Apiaceae dacă nu ești 100% sigur de identificarea lor. O caracteristică distinctivă a cucutei este tulpina sa pătată cu roșu-purpuriu și mirosul neplăcut, de șoarece.

3. Măselarița (Hyoscyamus niger)

măselarița

O altă plantă extrem de toxică, care crește adesea pe terenuri necultivate.

  • Confuzie cu: spanac, salată sau flori decorative. Frunzele sale pot fi confundate cu cele ale unor plante comestibile înainte de înflorire.
  • Părți periculoase: toată planta, în special frunzele și semințele, conține alcaloizi tropanici precum hiosciamina și scopolamina.
  • Simptome de intoxicație: delir, halucinații, confuzie, tahicardie, gură uscată, pupile dilatate. În cazuri severe, poate duce la comă și deces.
  • Precauții: Măselarița are un miros neplăcut, specific. Evită consumul de plante necunoscute cu frunze asemănătoare spanacului, mai ales dacă prezintă perișori glandulari și un aspect lipicios.

4. Brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale)

brândușa de toamnă

O plantă frumoasă, dar extrem de periculoasă.

  • Confuzie cu: leurdă (Allium ursinum) sau șofran (Crocus sativus), în special frunzele tinere, înainte de apariția florilor.
  • Părți periculoase: toată planta, dar în special bulbul și semințele, conțin colchicină, un alcaloid puternic toxic.
  • Simptome de intoxicație: arsură în gură și gât, greață, vărsături severe, diaree hemoragică, deshidratare, insuficiență multiplă de organe, șoc și deces. Simptomele pot apărea la câteva ore după ingestie.
  • Precauții: să nu culegi niciodată frunze de leurdă decât dacă ești absolut sigur de identificarea plantei. Leurdă are un miros puternic de usturoi atunci când frunzele sunt frecate, pe când brândușa de toamnă nu are acest miros.

De ce se folosesc unele dintre aceste plante în preparatele naturiste

Motivul principal pentru care plante extrem de toxice precum Cucuta (Conium maculatum) și Măselarița (Hyoscyamus niger) pot fi menționate sau, în trecut, chiar folosite în produse naturiste (sau, mai corect spus, în medicamente, în farmacii) se bazează pe principiul:

1. Conținutul de alcaloizi toxici

Ambele plante conțin compuși chimici puternici, în special alcaloizi, care sunt foarte toxici în cantități mari, dar care pot avea efecte terapeutice în doze foarte mici și controlate:

  • Cucuta (Conium maculatum): conține alcaloizi precum coniina, un neurotoxic extrem de puternic. Proprietățile sale ar putea fi, teoretic, analgezice și antispastice datorită efectului său asupra sistemului nervos.
  • Măselarița (Hyoscyamus niger): conține alcaloizi tropanici precum hiosciamina și scopolamina (similar cu mătrăguna). Acești alcaloizi au efecte puternice antispastice și sedative. În trecut (sau în produse farmaceutice moderne sub strict control), extractele erau folosite pentru tratarea tusei spasmodice, a astmului sau ca sedativ.

2. Controlul strict al dozei

În produsele vândute legal, extractele sunt utilizate în doze extrem de mici, adesea standardizate la concentrația de principii active. Cel mai frecvent, în plafar se pot găsi remedii pe bază de aceste plante sub formă de preparate homeopate, care implică diluții succesive, până când substanța activă originală este prezentă în concentrații infinitezimale, ceea ce elimină practic riscul toxicologic. (imagini generate cu Gemini)

buton Adrese magazine agroland

Vecine, hai pe whatspp. Prinde ofertele Agroland.