Înființarea unei culturi de viță de vie este ușor de realizat dacă se ține cont de câteva reguli de bază. Regulile sunt aceleași, fie că este vorba despre înființarea unei plantații de mari dimensiuni sau una pentru o gospodărie de mici dimensiuni. Se va ține cont de factorii de mediu, vegetație și principalele lucrări de îngrijire. Urmează sfaturile noastre pentru înființarea unei culturi.

🍇 Soiuri de viță de vie

🍁 Unde plantăm vița de vie

🚜Îngrijirea solului din vie

🌱Structura viței de vie

Să cultivi viță de vie în gospodărie nu este mai greu decât să plantezi pomi fructiferi sau arbuști fructiferi. Dacă vă doriți o toamnă parfumată de aroma strugurilor dulci și aromați sau un pahar de must din propria plantație, atunci țineți cont de câteva reguli de bază pentru înființarea unei culturi în propria grădină.

Cum alegi soiurile de viță de vie pentru plantare

În România peste 70% din soiurile de viță de vie cultivate sunt cele pentru vin, 25% din soiurile cultivate sunt pentru obținerea strugurilor pentru masă și doar 4% sunt soiuri cultivate pentru obținerea stafidelor sau conservării. În cazul în care spațiul disponibil în grădină este mic, pot fi plantați și doar câțiva butași, din soiuri de viță de vie pentru masă. În acest caz se recomandă alegerea mai multor soiuri, oferind posibilitatea combinării gusturilor și culorilor.

Strugurii de masă pot fi aleși și cu timp de coacere diferit, astfel aveți struguri proaspeți de la sfârșitul lui august până în noiembrie. Ceasla sau Chasselas, ca și Cardinalul, se coc devreme, în luna august, chiar înainta începerii școlii, iar copiii se pot bucura de gustul dulce al strugurilor din grădina bunicilor.Strugurii fără sâmburi, cum este soiul Otilia, sunt perfecți și pentru consumul proaspăt, dar și pentru conservare. Se folosesc la compoturi, sucuri și pentru a fii transformați în stafide, datorită faptului că le lipsesc sâmburii.

Într-o zonă muntoasă, unde iernile sunt mai grele, iar perioada de vegetație implicit mai scurtă, se recomandă alegerea soiurilor care se coc mai devreme și sunt rezistente la iarnă, cum ar fi Cardaca, soi de struguri pentru vinul roșu sec. Perioada de coacere a strugurilor depinde de adaptarea la mediu. Timpul de maturare este relativ și depinde foarte mult de zona de cultură. Același soi se va recolta mai repede în zonele de câmpie, iar la munte recoltarea va avea avea loc cu trei săptămâni mai târziu. Un exemplu bun este Negru de Drăgășani, un hibrid care a fost îmbunătățit să reziste nu doar la frig, dar și la mană, făinare și putregai – afecțiuni specifice zonelor mai reci și umede.

Soiurile rezistente de viță de vie

În cultivarea viței de vie ca monocultură, flora și fauna devin mai sărace, iar biodiversitatea arealului respectiv sunt afectate în timp din cauza tratamentelor aplicate. Folosirea soiurilor rezistente la boli este recomandată și în cazul plantațiilor mari cât și în cazul culturilor mici. Și în țara noastră s-au creat soiuri noi prin hibridare sexuată dirijată.

Soiurile noi, cum ar fi Astra, Blasius, Selena, Brumariu, Radames și Amurg au rezistență biologică boli, dăunători dar și temperaturi scăzute. Aceste soiuri se pretează și pentru micile exploatații viticole din gospodării. Și producția acestor soiuri este bună, cu peste 15 t/ha. Soiurile de struguri rezistente la agenții patogeni nu resping complet bolile și dăunătorii. În cazul unui atac masiv cultura nu scapă neafectată, dar este într-adevăr mai rezistent

Alegerea locului pentru plantarea viței de vie

La alegerea locului de plantare al viței de vie trebuie să țineți cont de faptul că butașul viței de vie va trebui să fie mereu la umbră, iar frunzele să beneficieze de cât mai mult soare. Terenul pe care se va planta trebuie să fie expus la soare, dar și protejat de vânt. La baza viței de vie poate fi planta o cultură intercalată care să ofere umbrire piciorului viței de vie.

Fiecare plantă în parte are nevoie de spațiu propriu de creștere, indiferent că vița de vie este cultivată pentru vin, câțiva butași pentru masă sau este viță de vie decorativă, pentru pergolă. Plantarea fiecărui butași se va face la distanță de 2-3 m. Avem pentru tine absolut toate detaliile pentru plantarea propriu-zisă a viței de vie.

🛒Recomandăm doar plantarea vițelor de vie altoite
Vița de vie cu rădăcină proprie este foarte sensibilă la filoxeră. Din același motiv nu se recomandă nici înmulțirea plantelor prin butășire, care încă se practică în gospodăriile din țara noastră.

Terenul pe care se formează plantația se pregătește din toamna precedentă, prin semănarea plantelor care pot fi utilizate ca îngrășăminte verzi. Plantele semănate au și rolul de a aerisii solul, dar îndeplinesc și rolul aportului de substanțe nutritive.

Dacă terenul ales pentru plantare este înțelenit, pregătirile vor începe tot din toamna precedentă cu cosirea zonei înierbate, săparea și afânarea solului. Terenul va fi ulterior îmbunătățit prin adăugarea unui strat de compost semidescompus sau de gunoi de grajd.

Menținerea sănătății solului este esențială

Înainte de plantare ar trebui determinată calitatea solului. Primul strat al terenului de plantare, care are aproximativ 20 cm în adâncime. Acesta trebuie îmbogățit cu substanțe organice care vor ajuta solurile ușoare să rețină mai ușor apa și substanțele nutritive. Pentru solurile grele afânarea asigură aerisirea bună a solului, se evită astfel acumularea apei și se favorizează asimilarea substanțelor nutritive.

🔬 Cum se stabilește cel mai ușor calitatea solului?
Cere ajutorul sediilor județene ICPA care pot da detalii despre laboratoarele de cercetare din zonă, specializate în analiza solului. Proba de sol se ia pe verticală, de la o adâncime de 50 cm. Analizele determină conținutul în azot, fosfor, potasiu, magneziu, nivelul de humus și valoare pH-ului.

Cel mai bun sol pentru cultura viței de vie este solul lutos, format din particule fine și stratul adânc mai fertil. Pe termen lung este foarte favorabil plantei. Solul nisipos permite rădăcinilor să se extindă mai ușor, nu permite băltirea apei, sunt aerisite. Dar, în aceeași măsură pierd ușor apa și substanțele nutritive. Solul argilos este dezavantajos pentru vița de vie pentru că în acest tip de sol rădăcinile de dezvoltă foarte greu. Cel mai ușor și natural mod de îmbunătățire a solului este folosirea îngrășămintelor organice și a compostului.

Solul hrănitor pentru vița de vie este bogat în:

Azot: responsabil cu creșterea plantei, energizant. Se obține ușor din gunoiul de grajd, compostul rezultat din leguminoase și făinii de oase. Lipsa lui duce la dezvoltarea slabă a plantei și apariția petelor galbene pe frunze. Administrat în exces va duce la arderea frunzelor.
Fosfor: responsabil pentru înflorire, legarea fructelor și fructificarea. Solurile bogate în humus au de obicei suficient fosfor. Carențele de fosfor se remediază cu făină de oase și fertilizator fosfatic. Lipsa de fosfor colorează frunzele cu pete brun-roșiatice.
Potasiul: ajută la formarea rădăcinilor și rezistența țesuturilor plantei. Este disponibil în substrat și se completează prin folosirea cenușii de lemn, făinii de oase sau a preparatelor din alge. Carența de potasiu duce la stagnarea creșterii plantelor în tip ce excesul inhibă procesul de creștere.
Calciul: fixează acizii din sol și asigură echilibrul plantei. Se obține din preparatele de alge și praful de piatră de calcar.
Microelementele: magneziu, fier, cupru, sunt necesare în cantități mici.

Componentele biologice ale viței de vie

Vița de vie are rădăcini care se ramifică foarte mult, până la 8 m adâncime, în căutarea substanțelor nutritive de care are nevoie. Apa, substanțele minerale și azotul sunt foarte importante pentru dezvoltarea viței de vie.

Frunzele – fotosinteza se realizează doar în condiții optime de lumină, din acest motiv, culturile de viță de vie se fac pe teren însorit. Sănătatea frunzelor este foarte importantă pentru dezvoltarea prolifică a viței de vie. Frunzele de viță de vie sunt late, mari, pentru a putea capta cât mai multă lumină. Un butuc de viță de vie sănătos are cel puțin aproximativ 200 de frunze. Vița de vie își reglează microclimatul din apropiere pentru că transpiră până la 1,5 litri de apă prin frunze, astfel planta rămâne mereu hidratată, iar rădăcinile sunt stimulate.

Lăstarii care cresc pe parcursul unui ani și se lignifică pot ajunge până la 3 m lungime. Pe ei apar frunze noi, dispuse alternativ. Cârceii sunt un sistem de fixare natural, dar au nevoie de un suport solid și eficient de care să se sprijine. Pe lăstarii principali apar lăstarii laterali, mai scurți, care fructifică puțin, iar în cazul climei temperate, cum este în România, fructele de pe acești lăstari nu ajung la maturitatea completă. Din acest motiv lăstarii se taie, dar pot fi lăsați dacă nu îngreunează lăstarii principali. Tăierile se impun pentru lăstarii lacomi.

Mugurii care se apar în zona nodurilor primăvara sunt doi, unul de vară care se dezvoltă pe parcursul anului și care va da fructe. Al doilea mugure iernează și formează lăstari anul următor.

Florile sunt mici și grupate, în cazul speciilor de viță de vie europene florile sunt hermafrodite. Dacă nu au parte de substanțele nutritive din sol, temperatura corectă și umiditatea favorabilă, legarea fructelor nu se va face corect.

Folosirea substanțelor chimice pentru tratarea bolilor
Substanțele chimice folosite pentru tratarea bolilor la culturile de viță de vie pentru vin sunt eliminate în timpul fermentării mustului datorită proceselor biochimice. Substanțele chimice de tratament sunt descompuse aproape în totalitate. În cazul culturilor pentru strugurii de masă, reziduurile chimice rămân pe produse. Conform autorităților de control, strugurii de masă sunt pe lista contaminărilor cu substanțe de tratament după roșii, castraveți, ardei și căpșuni.

Aflați mai multe detalii despre tăierile necesare la vița de vie, dar și tratamentele care se aplică la vița de vie pentru a scăpa de boli și dăunători. Urmează sfaturile utile ale Specialistului Agroland. Achiziționează butașii de viță de vie online sau caută produsele în magazinele noastre din țară.

Cum se înființează o cultură de viță de vie?