Boli și dăunători din cultura de ceapă
Bolile și dăunătorii din cultura de ceapă provoacă pierderi mari, de cele mai multe ori, după recoltare, în perioada de depozitare. Pentru a preveni infectarea plantelor, cel mai ușor este să se prevină răspândirea bolilor prin rotirea culturii, arăturile adânci, igienizarea culturii în timpul vegetației și igienizarea terenului după recoltare.
Articolul nostru conține informații de la specialiști și cercetători despre caracteristicile bolilor, cum se manifestă, dar și care sunt soluțiile și tratamentele pentru contracararea lor. În cazul culturii de ceapă, dăunătorii nu sunt mulți la număr, dar pot provoca pierderi mari. Găsești în articol soluțiile care te ajută să-ți protejezi cultura.
| Sfat util Pentru a preveni atacul bolilor și dăunătorilor cepei, sunt indicate tratamentele preventive. Primul tratament se aplică atunci când planta are 3 frunze. Următoarele se aplică din două în două săptămâni, până la maturizarea plantei. Tratamentele de preventive sunt împotriva manei, tripșilor și a alternariozei. Tratament: Ortiva 0,075% (0,7 l/ha) + Silwet Top + Laser 240 SC + Faster 10 CE |
Bacterioze
Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă
Marele dezavantaj al atacului provocat de putregaiul bacterian al bulbilor este acela că nu se observă decât la recoltare, după ce frunzele se usucă. Când ceapa este trasă din pământ se observă că bulbul are coletul moale, încărcat de apă. boala este favorizată de timpul cald și umed, care determină putrezirea bulbilor în 10-12 zile. Boala este favorizată și de leziunile țesuturilor, provocate de insecte. Pe timp secetos ceapa nu se dezvoltă firesc, ajunge doar până la 30 cm în înălțime.
Combatere 👉
- Rotația culturilor la 3-4 ani, în terenuri cu depresiuni, cu soluri argiloase. La bacteria E carotovora sunt sensibile culturile de ceapă, morcovi, cartofi și varză.
- Zvântarea bulbilor după recoltare, prin expunerea la soare pentru 7 până la 10 zile, urmând sortarea și eliminarea cepelor afectate
- Urmează sfaturile specialiștilor privind condițiile de păstrare și depozitare a cepei.
Viroze
Dungarea galbenă a frunzelor de ceapă
Boala se manifestă prin apariția unor dungi galbene, cu lățimea de 1-3 mm pe suprafața verde a frunzelor de ceapă sau pe tijele florifere. Pe frunze pot apărea adâncituri rotunde, care dau cepei un aspect ondulat. Plantele infectate rămân mici, înfloresc târziu și producția de sămânță este cu până la 30% mai redusă. În plus, sămânța din plantele infectate nu mai are aceleași calități de germinare. Bulbii plantelor bolnave au mărime mică și conținut mai mare de apă, aceștia au gâtul mai gros și, în depozite, încolțesc mai repede.
Combatere 👉
- Virusul dungării albe a cepei se combate prin măsurile de prevenție. Se folosesc doar semințe sau arpagic din surse sigure
- Culturile de arpagic, cele pentru bulbi sau semințe se amplasează la 500 m distanță între ele
- Rotația culturilor în fiecare an
- Foloirea oiurilor rezitente: Rouge de Touloue, Rouge plat d’Italie, Blank plat d’Italie.
Micoplasmoze
Poliferarea și asperimea cepei
Este una dintre bolile ușor de reperat pentru că boala se manifestă în lunile iunie și iulie. Plantele infectate au frunzele și tijele clorozate, și sunt foarte mici, pentru că evoluția este inhibată. Florile cepei atacate iau aspect de frunze și nu mai formează semințe.
Combatere 👉
- Se recomandă eradicarea tuturor plantelor care au semne de boală.
Micoze
Mana cepei
Mana cepei este cea mai importantă afecțiune din cultura de ceapă. Atacă frunzele, tijele florale și bulbii, în toate fazele de dezvoltare ale plantei. Este favorizată de vremea umedă. Pe frunze apar pete decolorate, alungite, care ajung până la 4 cm. Dacă umiditatea din aer este ridicată, în jurul petelor va apărea un puf de culoare violet-cenușie. Frunzele cu mană se înmoaie și putrezesc. Bulbii atacați se înmoaie și putrezesc și ei, nu rezistă la păstrare.
Combatere 👉
- Strângerea și eliminarea resturilor după recoltare
- Rotația culturilor la 3-4 ani
- Folosirea materialului săditor sănătos
- Aplicarea tratamentelor de avertizare, la intervale de 2 săptămâni
- Tratament cu bază chimică mixtă: Acrobat MZ 0,2%, Ortiva 0,075%, Folio Gold 0,25%, Aliette 80 WG 0,3%, Odeon 820 WDC 0,12%, Ridomil Gold 42,5 WP 0,2%, Previcur 607 SL 0,15%
- Tratamente de contact: Bravo 0,2%, Dithane M 45 0,2%, Captadin 50 PU 0,2%, Captan 50 WP 0,2%, Merpan 50 WP 0,2%
- Se respectă indicațiile de recoltare pe vreme uscată și cele de păstrare a cepei.
Putregaiul cenușiu al cepei
Simptomele putregaiului cenușiu la ceapă apar încă de la plantele tinere. Este vizibil pe frunzele mai dezvoltate, sub forma unor pete mici albe, circulare, de până la 3 mm diametru, adâncite, plasate spre marginea frunzei. Vremea umedă permite apariția pe frunze a unui puf cenușiu. Atacurile repetate nu vor permite noilor frunze să dezvolte destul de repede pentru a prelua sarcinile celor afectate, iar planta se usucă.
Putregaiul cenușiu apare de cele mai multe ori la prima ceață persistentă, cu umiditate de peste 80% și temperatura peste 8℃. În câmp boala nu este atât de puternică, dar în spațiile de depozitare neconforme, care nu sunt bine aerisite, poate produce pagube până la 50%. Bulbii atacați sunt moi, zona afectată adâncită, de culoare galben-maronie.
Combatere 👉
- Cultura se înființează pe terenuri bine drenate
- Semănatul nu se face des
- Recoltarea se face doar când ceapa a terminat procesul de maturizare
- după recoltare resturile se strâng și se distrug
- Executarea unei arături adânci
- Bulbii se lasă la uscat timp de minim 8 zile. Dacă ceapa nu a ajuns la maturitate completă se impune o zvântare suplimentară, cu aer cald, la 30℃ – 35℃
- După depozitare se fac verificări odată la 10 zile și se înlătură bulbii afectați
- Se folosește doar material săditor din surse sigure
- Pentru prevenire se stropește cu 6 săptămâni înainte de recoltare, apoi cu 3 săptămâni înainte de recoltare cu Bravo 1,5-2 l /ha, Teldor 500 SC – 0,8 l/ha.
Antracnoza
Antracnoza se manifestă la ceapă și praz, în toate stadiile de dezvoltare. Apare în luna iulie pe porțiunea bazală a frunzelor, prin pete numeroase, risipite, mici, verzi-negricioase. Atacul este grav dacă apare la bulbii tineri, dar de cele mai multe ori boala va apărea la bulbii maturi. Cele mai sensibile la boala sunt soiurile de ceapă albă.
Combatere 👉
- Rotația culturilor, adunarea și distrugerea resturilor
- Arătură adâncă
- Drenarea surplusului de apă
- Zvântarea bulbilor timp de mai multe zile
- Folosirea materialului săditor sănătos
Alternarioza
Alternarioza cepei afectează în aceeași măsură și prazul. Se manifestă pe toate organele plantei, dar mai ales pe bulbii care nu sunt depozitați corect. În câmp, boala este vizibilă mai ales pe frunze, și se manifestă prin pete albicioase, alungite în sensul nervurilor, de culoare purpurie pe partea centrală. Dacă boala este avansată, petele confluează, organele florale nu se mai dezvoltă. Bulbii sunt atacați în partea superioară sau pe tunicile externe, boala fiind favorizată de prezența leziunilor cauzate de insecte sau lucrările din cultură. Pierderile mari apar după recoltare, în momentul păstrării. La temperaturi de 20℃ -27℃ și umiditate de 80-85% boala evoluează rapid, iar bulbii pot putrezi în două săptămâni.
Combatere 👉
- Strângerea și eliminarea resturilor după recoltare
- Rotația culturilor la 3-4 ani
- Folosirea materialului săditor sănătos
- Tratament la apariția bolii Dithane M 45 2 l/ha, Novozir MN 80 2 l/ha, Folpan 50 WP 2,5 l/ha, Bravo 2 l/ha, Mycoguard 500 2 l/ha, Folio Gold 2 l/ha.
Tăciunele cepei
Tăciunele cepei apare pe parcursul lunii mai și este vizibil pe frunze și solzii bulbilor sub forma unor dungi alungite de culoare cenușie, care apoi se închid la culoare. Dungile au până al 4 cm și cresc odată cu frunzele, se usucă și crapă, fisurile fiind pline cu pulbere negricioasă.
Combatere 👉
- Cultura de ceapă nu va reveni pe același teren mai devreme de 5 ani
- Se menține distanța față de culturile de praz și usturoi
- Folosirea semințelor sănătoase și dezinfectarea lor cu Tiradin 70 PUS 56 g/kg
- Cultivarea soiurilor rezistente.
Mucegaiul negru
Mucegaiul negru poate ataca culturile de ceapă și usturoi. Simptomele sunt similare taciunelui cepei, atacă bulbii în întregime, iar între solzii bulbilor apare mucegaiul negru. Dacă atacul este puternic, bulbul se înmoaie și putrezesc. Dacă bulbii sunt păstrați necorespunzător, pierderile ajung până la 30%.
Combatere 👉
- Păstrarea bulbilor în depozite curate, dezinfectate și bine ventilate, la temperaturi sub 2%
- Controlul bulbilor depozitați.
Fuzarioza
Fuzarioza cepei și a usturoiului este favorizată de leziunile din cultură. Plantele, care sunt afectate pe toate organele au vârful frunzelor vestejite și galbene. Bulbii afectați sunt moi în dreptul coletului. Partea bună este că boala evoluează lent, iar dacă depozitele de păstrare sunt conforme, este posibil să nici nu fie identificată. În depozitele neconforme, bulbii afectați mucegăiesc.
Combatere 👉
- Strângerea și eliminarea resturilor după recoltare
- Rotația culturilor la 3-4 ani
- Folosirea materialului săditor sănătos
- tratamente cu Topsin AL 70 PU 0,5%
- Folosirea hibrizilor rezistenți.
Dăunători
Musca cepei este unul dintre dăunătorii principali, cu 7 mm lungime și corp cenușiu-gălbui. Adulții depun ouă în brazde, lângă bulb și atacă planta, depunând fecale în bulb, favorizând astfel apariția bolilor.
Tripsul atacă mai ales în anii secetoși, iar plantele nu se mai dezvoltă normal. Pe frunze apar pete alb-gălbui cu aspect metalic. Ceapa atacată nu se mai păstrează în condiții bune. Gărgătrița cepei atacă frunzele pe parcursul lunii mai. Ceapa verde atacată nu poate fi consumată. Atacul afidelor favorizează, de asemenea, instalarea bolilor.
| Dăunătorii cepei | Tratament |
| Musca cepei | Benevia 0,75 l/ha |
| Tripsul | Laser 240 SC 0,04%, Mospilan 20 SG 0,2 l/ha |
| Afide | Deltam 8 ml/10 l |
| Dăunători depozit | K-obiol 1% |
Bibliografie: Bolile plantelor legumicole (Eugen Docea, Stelică Cristea, Horia Iliescu)/ Bolile și dăunătorii plantelor (Elisabeth Jullien, Jerome Jullien)/ Legume, pomi fructiferi și vița de vie – boli și dăunători (Florin Mateescu)/ Dăunători și agenți patogeni în grădină (dr. Vetek Gabor, dr. Nagy Geza).
