Cum scapi de căpușa păsărilor de curte și alte insecte supărătoare
Găinile și alte păsări de curte pot suferi din cauza insectelor care invadează adăposturile și se reproduc rapid. Căpușa păsărilor de curte, muștele și țânțarii sunt insecte periculoase, care răspândesc boli și sunt foarte persistente. Află cum identifici infestarea cu căpușe din adăpost și care sunt soluțiile pentru eliminarea lor.
Nu doar că sunt foarte supărătoare, dar insectele care atacă păsările de curte transmit boli care destabilizează starea de sănătate a păsărilor și pot scădea producția de ouă și carne. Una dintre cele mai periculoase insecte parazitare este căpușa găinilor cunoscută sub numele păduchele roșu al găinii sau căpușa roșie.
Ce știm despre căpușa păsărilor de curte?
Căpușele sunt vectorul bolii spirochetoza aviară, care poate provoaca boala parazitară de sânge a păsărilor, denumită aegyptianellosis. Căpușele sunt deosebit de active în adăposturile de păsări atunci când vremea este caldă și uscată. Aceste insecte, în toate stadiile de dezvoltare, se găsesc ascunse în crăpăturile cotețului. Larvele pot fi găsite pe păsări, sunt vizibile, iar după ce s-au prins, rămân atașate și se hrănesc timp de 2-7 zile.
Nimfele și adulții se hrănesc noaptea timp de 15-30 de minute. După ce se hrănesc, nimfele se mută pe gazdă de mai multe ori înainte de a ajunge la stadiul de adult. Adulții se hrănesc în mod repetat, cel mai frecvent stau sub aripi. Femelele depun până la 500 de ouă după fiecare hrănire. O femelă poate trăi mai mult de 4 ani fără să se hrănească.
Care sunt efectele infestării cu căpușe?
Cel mai ușor poți depista infestarea cu căpușe dacă verifici păsările sub aripi sau pe cap. Apar pete roșii pe piele, acolo de unde s-au hrănit căpușele. Deoarece căpușele sunt nocturne, păsările pot fii neliniștite pe timpul nopții. Dacă nu le depistezi la timp, vei vedea că apar și alte simptome :
- Anemie
- Scădere în greutate
- Depresie
- Toxemie
- Paralizie
- Producția de ouă scade
Creșterea găinilor în aer liber este benefică pentru păsări și pentru producția de ouă și carne, dar poate avea și dezavantajul apariției paraziților. Căpușele preferă temperatura ridicată și aerul cald de vară. Apar mai ales în adăposturile rudimentare, în colectivitățile de reproducție, atunci când păsările cutreieră pășunile sau în fermele mici.
Atunci când se face dezinsecția adăpostului împotriva căpușelor trebuie să se insiste foarte mult pe pereții adăpostului, tavane, fisuri și crăpături. Acestea trebuie tratate temeinic cu acaricide folosind un pulverizator de înaltă presiune. Se stropește până ce fisurile și crăpăturile sunt umplute cu soluție specială împotriva căpușelor.
Cum scăpăm de muștele din adăpost păsărilor?
Sunt multe specii de muște care apar în adăpostul păsărilor, dar cea mai persistentă este Muscsa domestica și musca de casă mică. Sunt abundente mai ales dacă gunoiul de grajd sau dejecțiile din adăpost sunt umede. Ouăle sunt depuse în gunoi de grajd umed, unde larvele se hrănesc și se dezvoltă, completând trei stadii de dezvoltare în cel puțin 4-7 zile.
Muștele mici de casă seamănă îndeaproape cu muștele pe care le știm cu toții, dar adulții sunt mai mici. Se dezvoltă mai lent, preferă temperaturile mai reci și sunt o pacoste la începutul primăverii. Muștele adulte ale ambelor specii pot răspândi boli la păsările de curte, inclusiv virusul Newcastle.
Muștele se odihnesc noaptea pe sub acoperișuri și streașini. Vei observa că au poposit într-un loc pentru că lasă pete fecale. În acele locuri trebuie să insiști cu dezinsecția. Tratarea locurilor în care se dezvoltă larvele este cea mai bună modalitate de a reduce populațiile de muște. Muștele stau adesea în jurul geamurilor, în spațiile umede.
Prima prevenție împotriva înmulțirii muștelor este uscarea gunoiului de grajd, eliminarea gunoiului sau resturilor care atrag muștele, curățenia temeinică în adăpost, care trebuie spălat și dezinfectat. Momelile insecticide sunt o metodă tipică de control pentru muște. Se poate folosi cu succes insecticidul împotriva muștelor.
Țânțarii din adăpostul găinilor
Sunt doar câteva specii de țânțarii care se hrănesc cu sânge de pasăre, din specia Culex, Aedes sau Psorophora. Atacul țânțarilor poate scădea producția de ouă, și în cazuri extreme, poate provoca moartea. Țânțarii transmit malaria la pui, la curcani. Țânțarii transmit multe virusuri, inclusiv encefalomielita, encefalita, variola aviară și virusurile West Nile. Țânțarii pot provoca și dirofilarioza la câini.
Ca să scapi de țânțari, trebuie îndepărtate habitatele de reproducere a țânțarilor. Containerele cu apă, bălțile, bazinele, iazurile sunt habitatele de reproducere preferate. Drenarea zonelor mlăștinoase și umplerea terenurilor care colectează apă sunt cele mai bune măsuri. Acestea trebuie secondate de controlul insecticid, care ar trebui să vizeze locurile de dezvoltare a larvelor.
