Îmi amintesc cu nostalgie când bunica mea încărca butoaiele cu prune, le lăsa la fermentat apoi pregătea cazanul și făcea țuică. Toată bucătăria de vară se umplea de aburul cu miros puternic, dar parfumat, iar în câteva ore era gata țuica de prune. În România, producerea acestor băuturi spirtoase artizanale este mai mult decât tradiție, este un motiv de mândrie. Fiecare zonă are rețete, ingrediente și tehnici proprii, transmise din generație în generație.

Lista cu cele mai cunoscute băuturi spirtoase din România:

Țuică	Pălincă
Horincă	Rachiu
Vinars	Rachiu de tescovină
Afinată, vișinată, zmeurată	Caisată
Rachiu de pere	Pălincă de gutui

Mai jos ai o listă detaliată cu principalele tipuri de băuturi spirtoase artizanale produse în diferite regiuni ale țării, cu explicații despre specificul fiecăreia, tot ce-ți mai trebuie este un cazan de țuică.

1. 🥃 Țuica

Cum se prepară: prunele bine coapte se zdrobesc și se lasă la fermentat 2–3 săptămâni în butoaie de plastic alimentare. Borhotul se distilează o singură dată în cazan de cupru, iar distilatul se păstrează în butoaie de dud sau stejar pentru limpezire și aromă.
Zona: Muntenia, Ardeal, Oltenia, Moldova
Materie primă: prune fermentate (de obicei, soiuri locale precum Grase, Bistrițene, Vinete, Tuleu Gras). Vrei mai mult gust? Poți adăuga aromă specifică.
Tărie: 24–40°, în funcție de distilare
Particularitate: se distilează o singură dată; se păstrează în butoaie de dud sau stejar pentru aromă.
Variante locale: țuica de Argeș – aromată, limpede, cu gust echilibrat; țuica de Văleni – una dintre cele mai apreciate; țuica de Bistrița – intensă, cu note ușor afumate.

2. 🔥Pălinca

Cum se prepară: fructele, de obicei prune, mere, pere, cireșe, se zdrobesc și se fermentează natural, fără zahăr. Se distilează de două ori: prima dată pentru a obține „rachia crudă”, apoi a doua oară pentru rafinare, rezultând un alcool curat și tare, de peste 50°.
Zona: Transilvania, Maramureș, Satu Mare, Bihor
Materie primă: prune, mere, pere, cireșe, caise, prune uscate
Tărie: 45–60°, uneori chiar peste 60°
Particularitate: dublu distilată, ceea ce o face mai tare și mai curată decât țuica.
Exemple locale: pălinca de Maramureș, cu Indicație Geografică Protejată; pălinca de Zalău; pălinca de Bihor.

3. 🍎 Rachiu (răchie)

Cum se prepară: orice fruct copt se lasă la fermentat 10–20 zile. După fermentare, masa se distilează o singură dată, uneori de două ori, în funcție de tăria dorită. Se obține o băutură aromată, cu gustul specific fructului folosit.
Zona: Oltenia, Banat, sudul Moldovei
Materie primă: diverse fructe (pere, mere, struguri, piersici, cireșe, gutui)
Tărie: 35–50°
Particularitate: termen generic pentru băuturi distilate din fructe altele decât prunele; în Banat, “rachia” poate fi și din struguri.
Exemple: rachiu de gutui (aromat, dulceag); rachiu de mere (ușor acidulat); rachiu de cireșe (colorat natural, roșiatic).

4. 🍶 Horincă

Cum se prepară: prunele fermentate se distilează de două ori, dar țăranii din Maramureș îndepărtează atent capul și coada distilării. Se obține doar pulpa, partea cea mai curată. Uneori se lasă câteva săptămâni la limpezit sau se îndulcește ușor cu miere.
Zona: Maramureș, Țara Oașului
Materie primă: prune, uneori mere sau pere
Tărie: 50–55°
Particularitate: se obține prin dublă distilare, dar este adesea îndulcită ușor cu miere sau zahăr; foarte limpede și curată.

5. 🍇 Vinars

Cum se prepară: vinul finit se distilează lent în cazane de cupru. Lichidul obținut este pus la maturat în butoaie de stejar cel puțin 3 ani, timp în care capătă culoarea aurie și gustul asemănător coniacului.
Zona: Vrancea, Dealu Mare, podgoriile Transilvaniei
Materie primă: vin distilat (din struguri)
Tărie: 38–45°
Particularitate: echivalent românesc al coniacului; se învechește în butoaie de stejar pentru aromă de vanilie și lemn dulce.
Exemple: Vinars de Jidvei, Vinars Murfatlar, Vinars de Târnave.

6. 🍾Rachiu de tescovină

Cum se prepară: se folosește tescovina rămasă după stoarcerea strugurilor pentru vin. Se adaugă apă și se lasă la fermentat 2–3 săptămâni. Apoi se distilează o dată sau de două ori, rezultând o băutură cu aromă puternică de strugure și ușor amăruie.
Zona: Oltenia, Banat, sudul Transilvaniei
Materie primă: tescovina de struguri (resturile de la presarea vinului)
Tărie: 35–45°
Particularitate: are gust specific, ușor amărui, cu note de vin; foarte popular la sate după campania de vinificație.
Denumiri locale: „răchie de borhot”, „răchie de vinars”.

7. 🍑 Caisată (băutură de fructe macerate)

Cum se prepară: caiselor tăiate li se adaugă zahăr și alcool sau țuică slabă. Se lasă la macerat 3–4 săptămâni într-un borcan mare, la soare, agitând periodic. După aceea se strecoară și se păstrează în sticle închise ermetic. Nu se distilează.
Zona: Muntenia, Dobrogea
Materie primă: caise, zahăr, alcool sau țuică slabă
Tărie: 25–35°
Particularitate: băutură de desert, preparată prin macerarea caiselor în alcool timp de câteva săptămâni; dulce și parfumată.
Variante: vișinată, afinată, zmeurată – toate băuturi de fructe, fără distilare.

8. 🍒 Afinată / Vișinată / Zmeurată

Cum se prepară: fructele se pun în borcane în straturi alternative cu zahăr, apoi se toarnă peste ele alcool sau țuică slabă. Se lasă la macerat 30–40 de zile, la soare, apoi se strecoară. Se obține o băutură dulce, parfumată, fără distilare.

Zona: peste tot în țară, dar mai ales în Moldova și Bucovina
Materie primă: fructe de pădure, zahăr și alcool sau țuică slabă
Tărie: 25–30°
Particularitate: băuturi dulci, naturale, fără distilare, dar cu putere de conservare mare; se servesc la ocazii festive.

9. 🍐 Rachiu de pere

Cum se prepară: perele coapte se zdrobesc și se fermentează 2–3 săptămâni. După fermentare, borhotul se distilează de două ori în cazan de cupru. Se lasă la limpezit câteva săptămâni; uneori se învechește ușor în lemn de salcâm pentru aromă florală.
Zona: Bihor, Alba, Hunedoara, Argeș
Materie primă: pere pădurețe, pere Bergamot, pere Williams
Tărie: 40–50°
Particularitate: aromă dulce fuctată intensă, foarte apreciată; uneori se învechește în butoi de salcâm.

10. 🥭 Pălincă de gutui

Cum se prepară: gutuile bine coapte se rad sau se zdrobesc, se pun la fermentat cu apă și zahăr natural din fruct. După fermentație, masa se distilează de două ori. Se obține o băutură galben-aurie, parfumată și ușor astringentă.
Zona: Cluj, Mureș, Alba
Materie primă: gutui galbene bine coapte
Tărie: 40–45°
Particularitate: băutură rară, cu aromă puternică de fruct copt și gust ușor astringent.

🍂 Alte băuturi spirtoase mai puțin cunoscute

Rachiu de porumbe din fructele negre ale porumbarului, foarte parfumat.
Rachiu de cătină care este energizant, cu aromă acidulată.
Rachiu de miere, o băutură fermentată din miere, specifică nordului Moldovei.
Băutură de dud, din fructele de dud alb sau negru, mai rară, dar spectaculoasă ca aromă.

Caută în cel mai apropiat magazin Agroland butoaie, cazane și accesorii pentru a prepara cea mai aromată băutură. (imagine generată Gemini).

Cele mai cunoscute băuturi spirtoase artizanale din România