Transformă un perimetru de construcții în grădină

Plantarea pe un fost perimetru de construcții poate prezenta numeroase provocări, iar șansele de reușită depind de mai mulți factori. Iată câteva aspecte de care trebuie să ții cont pentru a transforma un perimetru de construcții în grădină.

Transformarea unui fost perimetru de construcții în grădină, după ecologizarea acestuia, este o provocare. Primul impediment este, evident, solul, dar nu este singurul. Vezi care sunt principalele impedimente pe care trebuie să le iei în considerare și soluțiile pe care ți le propun.

Impedimente atunci când transformi un fost șantier în grădină

Cel mai greu este să rezolvi o problemă de drenaj. Dacă în adâncime ai un strat prea gros de pietre sau o placă de beton, atunci drenajul este blocat. Vei putea planta pe acest perimetru doar plante cu sistem radicular scurt, bulbi de flori și gazon. Dacă pământul este liber de încărcătură de pietre și beton, atunci șansele de reabilitare sunt mari.

Am lucrat la un moment dat cu un client care cumpărase o casă la periferia Timișoarei care pe vremuri fusese fabrică, apoi atelier de reparații electronice. Casa avea teren aferent generos, dar plin de deșeuri, iar curățarea a fost anevoioasă. Acum proprietarii au pe locul restectiv o grădină cu flori și una cu legume, plus câteva rânduri genroase cu căpșuni și o poiată frumușică cu găini ouătoare. Sună bine, nu-i așa?

1. Calitatea solului

Cea mai des întâlnită problemă în momentul în care vrei să transformi solul din fostele zone de construcții. Acesta este adesea compactat de echipamentele grele, făcând dificilă pătrunderea apei și extinderea rădăcinilor plantelor.

• Compactare excesivă. Activitățile de construcție, cum ar fi circulația vehiculelor grele sau stocarea materialelor, pot compacta solul. Un sol compactat reduce aerarea și drenajul, împiedicând dezvoltarea corectă a rădăcinilor. Decompactarea solului prin săparea și afânarea acestuia poate fi necesară pentru a-i reda structura adecvată.
• Resturi de construcții. Solul poate conține fragmente de beton, cărămizi, țiglă sau alte deșeuri de construcție care pot împiedica plantarea. Este necesară curățarea minuțioasă a terenului pentru a îndepărta aceste resturi și a crea un strat adecvat de sol pentru grădină.

• Contaminare. Fostele zone de construcții pot conține reziduuri de substanțe chimice, cum ar fi uleiuri, vopsele, solvenți sau metale grele. Este esențial să verifici dacă solul este contaminat prin teste de laborator. Dacă este contaminat, ar putea fi necesară remedierea solului, fie prin eliminarea stratului de sol afectat, fie prin tratarea acestuia. Aceste soluri trebuie testate înainte de a cultiva legume pentru consum în grădină.

Cu toate că problemele semnalate mai sus sunt serioase, există soluții pentru fiecare dintre ele. Inclusiv solurile contaminate pot fi ecologizate și populate cu plante, iar dacă ai un asemenea loc într-o curte veche, îți propun să faci această schimbare.

2. Drenajul

Fără hidratare corectă solul nu are șanse se găzdui o grădină. Un fost șantier poate ascunde multe sub un strat generos de pământ. S-a întâmplat chiar la unul dintre blocurile noi în care am locuit. Avea la parter un spațiu verde generos pentru care o vecină a cumpăt câțiva arbori decorativi. Pomii s-au dezvoltat doar parțial, apoi au început să se usuce.

• Datorită compactării, solul poate să nu dreneze bine apa, ceea ce poate duce la acumularea de apă în jurul rădăcinilor, favorizând putrezirea acestora.

• Dacă sub stratul superior de sol există beton sau piatră, apa se poate acumula deasupra acestuia, creând probleme de drenaj.

Am descoperit ulterior că în adâncime era un strat generos se piatră. Când rădăcinile arborilor ajungeau la substratul respectiv nu se mai puteau alimenta corect și arborii începeau să se usuce.

3. Compoziția și structura solului

Solul din astfel de zone poate fi sărac în nutrienți sau lipsit de materie organică, necesară pentru susținerea plantelor. Verificarea pH-ului solului și nivelului de nutrienți este importantă pentru a stabili ce amendamente sunt necesare, cum ar fi adăugarea de compost sau îngrășăminte.

• Sol superficial. În unele cazuri, stratul de sol de deasupra poate fi foarte subțire, cu rocă, beton sau alte materiale de construcție imediat dedesubt, limitând spațiul pentru dezvoltarea rădăcinilor.
• Sol sărac în nutrienți. Solul poate fi epuizat de nutrienți necesari pentru creșterea plantelor.

În cazurile de mai sus soluția poate fi puțin costisitoare dar pământul poate fi îmbunătățit. Trebuie ameliorată structura și fertilitatea solului pentru a susține dezvoltarea sănătoasă a plantelor din grădină.

4. Impactul asupra creșterii plantelor

• Creștere slabă. Plantele pot avea dificultăți în dezvoltarea unui sistem radicular sănătos, ceea ce duce la o creștere redusă și o susceptibilitate crescută la boli și stres.
• Rata de prindere scăzută. Din cauza condițiilor neprielnice, multe plante pot să nu supraviețuiască sau să se dezvolte corespunzător.

Soluții pentru îmbunătățirea solului de pe un fost șantier

Primul pas pe un fost șantier pentru a-l putea transforma într-o grădină roditoare este decompactarea solului, care se face prin multe metode, dar implică în esență arătura sau săparea adâncă a solului pentru a reduce compactarea. Este un proces esențial pentru îmbunătățirea aerării, a permeabilității apei și a sănătății generale a solului.

Decompactarea manuală

Este o metodă practică pentru suprafețe mici, cum ar fi grădinile casnice sau paturile de flori. Se poate rări folosind o furcă de grădină, mișcâ ușor furca înainte și înapoi pentru a afâna solul. Nu trebuie să întorci complet solul, doar să-l afâni pentru a permite aerului și apei să pătrundă.

Dacă solul este foarte compactat, poți săpa cu o sapă sau lopată pentru a-l afâna, dar evită să îl întorci prea mult, deoarece acest lucru poate distruge structura naturală a solului.

Grelineta sau furca rotativă este un instrument specific folosit în grădinăritul ecologic, care permite afânarea solului fără a-l răsturna, păstrând straturile naturale și viața din sol.

Un scarificator este un echipament mecanic care taie canale mici în suprafața solului și este folosit în principal pentru peluze. Aceasta ajută la îndepărtarea stratului de vegetație moartă și permite solului să respire mai bine.

Aerarea mecanică

Aerarea mecanică este eficientă pentru suprafețe mari, se face cu un aerator mecanic, un dispozitiv care poate fi împins manual sau tras de un vehicul. Aeratorul cu țevi goale extrage cilindri mici de sol din pământ, lăsând găuri care permit aerului, apei și nutrienților să pătrundă. Este metoda cea mai eficientă, deoarece creează spațiu în solul compactat.

Folosirea plantelor pentru decompactare

Anumite plante cu rădăcini adânci pot ajuta la decompactarea naturală a solului pe termen lung. Acestea sunt plante numite descompactoare biologice. Solul trebuie eliberat de orice resturi de construcții vizibile. Se încorporează compost, gunoi de grajd bine descompus sau alte amendamente organice pentru a îmbunătăți structura și fertilitatea solului.

Adăugarea de materie organică

Materiile organice îmbunătățesc structura solului, crește capacitatea de reținere a apei și a nutrienților și stimulează activitatea microorganismelor benefice.

• Adăugarea de compost bine descompus este una dintre cele mai eficiente metode de a îmbogăți solul. Compostul oferă o gamă largă de nutrienți și ajută la îmbunătățirea texturii solului.
• Folosirea gunoiului de grajd descompus este o altă sursă bună de materie organică și nutrienți esențiali (azot, fosfor, potasiu).
• Aplicarea unui strat de mulci organic pe suprafața solului ajută la menținerea umidității, reduce eroziunea și, pe măsură ce se descompune, adaugă treptat nutrienți în sol.

• Îngrășămintele organice precum făina de oase, făina de sânge, sau azotatul de guano sunt excelente surse naturale de nutrienți. Acestea eliberează nutrienții mai lent și susțin activitatea microbiologică din sol.

• Dacă solul este extrem de sărac, poți folosi și îngrășăminte sintetice echilibrate, de exemplu NPK – azot, fosfor, potasiu, pentru a aduce rapid nutrienții necesari.

Decontaminarea pământului cu ajutorul plantelor

Există plante care pot supraviețui sau chiar prospera pe soluri contaminate, iar unele dintre ele pot juca un rol important în procesul de fitoremediere, un proces natural prin care anumite plante pot absorbi, neutraliza sau stabiliza contaminanți din sol.

• Plante hiperacumulatoare, cum ar fi sunătoarea
• Ierburi tolerante la poluare, cum ar fi coada calului
• Plante pentru fitostabilizare, cum ar fi salcia sau plopul
• Plante rezistente la condiții dure, cum ar fi păpădia

Plantarea pe un fost perimetru de construcții poate fi dificilă, dar nu imposibilă. Legea încurajează protecția mediului și reabilitarea terenurilor. Șansele de reușită depind în mare măsură de măsurile pe care se iau pentru a îmbunătăți calitatea solului, a asigura un drenaj adecvat și a alege plante potrivite pentru condițiile locale. Cu o pregătire și îngrijire adecvată, poți transforma chiar și un astfel de sol într-un mediu propice pentru creșterea plantelor.